Legea 18 / 1991 - Legea fondului funciar

Legea 10 / 2000 - Privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv intre 6 martie 1945 - 22 dec. 1989

Legea 114 / 1996 - Legea locuintei

Legea 1 / 2000 - Pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere

Atentie!!!

Urmatoarele legi din domeniul imobiliar va sunt prezentate cu titlu informativ (posibil sa fie trunchiate sau sa fi suferit modificari). Este posibil ca intre timp aceste legi sa fi fost modificate sau anulate, partial sau in intregime. Va recomandam ca inainte de orice decizie sa apelati la consultanta juridica de specialitate!

LEGE nr.18 din 19 februarie 1991            
           Legea fondului funciar

Textul actului publicat în M.Of. nr. 037 din data de 20 feb. 1991

CAPITOLUL 1 Dispozitii generale

 

Articolul 1.

Terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul pe bază caruia sint detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al Romaniei.

 

Articolul 2.  

In functie de destinatie, terenurile sint: 
a) terenuri cu destinatie agricola si anume: terenuri agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, finetele, serele, solariile, rasadnitele si altele asemenea -, cele cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamentele silvice, pasuni impadurite, cele ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice si de exploatare agricola, platforme si spatii de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenuri neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola; 
b) terenuri cu destinatie forestiera si anume: terenurile impadurite sau cele care servesc nevoile de cultura, productie ori administrare silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive - stincarii, abrupturi, bolovanisuri, ripe, ravene, torenti - daca sint cuprinse in amenajamentele silvice; 
c) terenuri aflate permanent sub ape si anume: albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retentie, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale; 
d) terenuri din intravilan, aferente localitatilor urbane si rurale pe care sint amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv terenurile agricole si forestiere; 
e) terenuri cu destinatii speciale cum sint cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale si aeriene, cu constructiile si instalatiile aferente, constructii si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, de telecomunicatii, pentru exploatarile miniere si petroliere, cariere si halde de orice fel, pentru nevoile de aparare, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.
 

Articolul 3.  

In sensul prezentei legi, prin detinatori de terenuri se inteleg titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detinatori precari.

 Articolul 4.  

Terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privata sau al altor drepturi reale, avind ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot apartine domeniului public sau domeniului privat. 
Domeniul public poate fi de interes national, caz in care proprietatea asupra sa, in regim de drept public, apartine statului, sau de interes local, caz in care proprietatea, de asemenea, in regim de drept public, apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor. 
Administrarea domeniului de interes public national se face de catre organele prevazute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de catre primarii sau, dupa caz, de catre prefecturi. 
Terenurile din domeniul public sint cele afectate unei utilitati publice.

Articolul 5.  

Apartin domeniului public terenurile pe care sint amplasate constructii de interes public, piete, cai de comunicatii, retele stradale si parcuri publice, porturi si aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera, albiile riurilor si fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale, tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervatii naturale si parcuri nationale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte folosinte care, potrivit legii, sint de domeniul public ori care, prin natura lor, sint de uz sau interes public. 
Terenurile care fac parte din domeniul public sint scoase din circuitul civil, daca prin lege nu se prevede altfel. Dreptul de proprietate asupra lor este imprescriptibil.

Articolul 6 .

Domeniul privat al statului si respectiv al comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor este alcatuit din terenuri - altele decit cele prevazute la Articolul 5 - aflate sau intrate in proprietatea lor prin caile si modurile prevazute de lege. El este supus dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel.

Articolul 7.  

Fondul funciar si, in mod corespunzator, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale trebuie inregistrate in documentele de evidenta funciara si de publicitate imobiliara prevazute de lege.

CAPITOLUL 2    Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor

Articolul 8.  

Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se gasesc in patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face in conditiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. 
De prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamint in cooperativa sau carora li s-a preluat in orice mod teren de catre aceasta, precum si, in conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamint in cooperativa si alte persoane anume stabilite. 
Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate in limita unei suprafete minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana indreptatita, potrivit prezentei legi, si de maximum 10 ha de familie, in echivalent arabil. 
Prin familie se inteleg sotii si copii necasatoriti, daca gospodaresc impreuna cu parintii lor.

Articolul 9.  

Persoanelor carora li se reconstituie sau li se constituie dreptul de proprietate in conditiile prezentei legi nu li se pot atribui in proprietate mai mult de 10 ha de familie, in echivalent arabil, chiar daca reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate se face in mai multe localitati. 
Persoanele prevazute la alin. 1 vor anexa la cerere o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte suprafetele de teren pe care le au sau pe care sint indreptatite sa le primeasca in conditiile prezentei legi. 

Articolul 10 .

Suprafata adusa in cooperativa este cea care rezulta din: evidentele cooperativei, cererile de inscriere, registrele agricole de la data intrarii in cooperativa, actele de proprietate si cartea funciara sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori. 
Dispozitiile alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si in ceea ce priveste suprafetele preluate de cooperative fie in baza unor legi speciale, fie fara nici un titlu sau in orice alt mod. 
Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situatiei terenurilor detinute de cooperativa la 1 ianuarie 1990, inscrisa in sistemul de evidenta a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectata cu instrainarile legal efectuate de catre cooperativa pina la data intrarii in vigoare a legii. 
Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se introduce si se inregistreaza la primarie in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. 
Stabilirea dreptului de proprietate se va incheia in termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentei legi. 

Articolul 11.  

In scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor indreptatiti si eliberarii titlurilor de proprietate, in fiecare comuna, oras sau municipiu, se constituie, prin decizia prefecturii, o comisie condusa de primar. 
Comisiile comunale, orasenesti sau municipale vor functiona sub indrumarea unei comisii judetene, numita prin decizia prefecturii si condusa de prefect. 
Procedura de constituire si modul de functionare a comisiilor, precum si modelul si modul de atribuire a noilor titluri de proprietate, se vor stabili prin hotarire a Guvernului in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei legi. Din comisii vor face parte cetateni desemnati de obste din toate categoriile indreptatite, specialisti si functionari publici. In comunele constituite din mai multe sate, cetatenii vor fi desemnati proportional cu ponderea numerica a locuitorilor din fiecare sat. 
Comisia judeteana este competenta sa solutioneze contestatiile si sa valideze sau sa invalideze masurile stabilite de comisiile subordonate. 
Impotriva hotaririi comisiei judetene, cel nemultumit poate face plingere la judecatoria in raza careia este situat terenul, in termen de 30 de zile de la data la care a luat cunostinta de solutia data de comisia judeteana. 
Plingerea suspenda executarea. 
Judecatoria va da termen in cunostinta celui care depune plingerea si va putea cere comisiei judetene sa desemneze un membru al sau pentru a se prezenta, la termenul fixat pentru judecata, spre a da explicatii. 
Controlul judecatoresc se limiteaza exclusiv la aplicarea corecta a dispozitiilor imperative din prezenta lege cu privire la dreptul de a obtine titlul de proprietate, la intinderea suprafetei de teren ce se cuvine si, daca este cazul, la exactitatea reducerii acestei suprafete, potrivit legii. 
Instanta va judeca plingerea in complet de doi judecatori. 
Hotarirea judecatoriei este definitiva. In baza hotaririi judecatoresti, comisia judeteana care a emis titlul il va modifica, inlocui sau desfiinta, dupa caz. 

Articolul 12.  

Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotaririi judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii. 
Mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucit terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sint socotiti repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sint considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei. 
Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor mostenitorilor, urmind ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun. 

Articolul 13.  

Terenurile cooperativelor agricole de productie situate in extravilanul localitatilor devin proprietatea cooperatorilor sau, dupa caz, a mostenitorilor acestora, corespunzator suprafetelor aduse sau preluate in orice mod in patrimoniul cooperativei. 
Atribuirea efectiva a terenurilor se face, in zona colinara, de regula, pe vechile amplasamente, iar in zonele de cimpie, pe sole stabilite de comisie si nu neaparat pe vechile amplasamente ale proprietatii, in cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor. 
In cazul in care intre suprafata de teren a cooperativei agricole de productie, rezultata prin insumarea suprafetelor de teren aduse de cooperatori sau preluate in orice alt mod de cooperativa, si suprafata de teren actuala au intervenit modificari atit in ce priveste suprafata totala, cit si pe categorii de folosinta, stabilirea proprietatii cooperatorilor sau mostenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proportionale rezultate din scaderea suprafetelor legal folosite in alte scopuri din suprafata totala initiala si proportional cu categoriile de folosinta agricola existente. Nu vor fi afectati detinatorii de suprafete care au proprietati mai mici de 1 ha. 
Suprafetele ocupate de plantatii pomicole, viticole, sere, helestee, amenajari piscicole, pepiniere, constructii administrative si agrozootehnice, precum si cele necesare bazei furajere aferente capacitatilor de productie zootehnice existente in cooperative, pot reprezenta, pe baza optiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fara personalitate juridica. 

Articolul 14.  

Membrii cooperatori care, dupa caz, au parasit cooperativa, nu au muncit in cooperativa sau nu locuiesc in localitatea respectiva, precum si mostenitorii acestora pot primi terenurile din extravilan aduse sau preluate in orice mod in patrimoniul cooperativei. 
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si persoanelor ale caror terenuri au trecut, cu sau fara titlu, in patrimoniul cooperativei, fara ca ele sa fi dobindit calitatea de cooperatori, precum si, dupa caz, mostenitorilor acestora. 
De prevederile alin. 2 beneficiaza si persoanele detinatoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului 'Mihai Viteazul' si 'Mihai Viteazul cu spade' si mostenitorii lor, care au optat si li s-a atribuit la data improprietaririi teren arabil si care nu au in proprietate alte terenuri, cu exceptia celor care l-au instrainat. 
Dispozitiile Articolul 13 alin. 2 si 3 se aplica in mod corespunzator. 
Se vor atribui, la cerere, persoanelor care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si mostenitorilor celor care au decedat - ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 - in proprietate, terenuri in suprafata de 10.000 mp. in echivalent arabil. Pentru terenurile atribuite acesti beneficiari nu datoreaza taxe sau impozite. 

Articolul 15.  

In cazurile in care in perimetrul unor cooperative agricole de productie au fost comasate si terenuri agricole ale unor proprietari particulari, iar acestia nu au preluat in compensatie alte terenuri, la cererea lor sau a mostenitorilor, ei vor fi repusi in proprietate si li se vor restitui suprafetele in cota echivalenta, in cadrul unor sole stabilite de comisie. 
Dispozitiile Articolul 13 alin. 2 si 3 se aplica in mod corespunzator. 

Articolul 16.  
In localitatile cu cetateni romani, apartinind minoritatii germane sau in care locuiesc persoane care au fost deportate sau stramutate, deposedate de terenuri prin acte normative intervenite dupa anul 1944, se vor atribui in proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau mostenitorilor, suprafete de teren din rezerva aflata la dispozitia comisiilor, sau se va proceda conform Articolul 36. 
La atribuire, se va avea in vedere suprafata de teren pe care acestia au avut-o in proprietate, fara a se depasi 10 ha de familie, in echivalent arabil. 

Articolul 17.
Terenurile din extravilan aduse sau preluate in orice alt mod in patrimoniul cooperativei de la cooperatori sau alte persoane care au decedat si nu au mostenitori, precum si terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire ramin la dispozitia comisiei. 
Toate terenurile cooperativei care nu sint atribuite conform Articolul 13-16, precum si terenurile extravilane proprietatea statului aflate in folosinta cooperativei, ramin, de asemenea, la dispozitia comisiei, urmind a fi atribuite altor persoane indreptatite, potrivit prevederilor prezentei legi. 
Terenurile neatribuite, ramase la dispozitia comisiei, trec in domeniul privat al statului, urmind a fi puse la dispozitia celor care doresc sa intemeieze sau sa dezvolte exploatatii agricole, prin inchiriere, concesiune sau vinzare, in conditiile legii. 
Persoanelor prevazute la alin. 3 li se pot atribui, in 1991, fara plata, terenurile intrate in domeniul privat al statului, conform prevederilor legii. 
In vederea administrarii acestor terenuri se va infiinta, prin lege, Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala. 
Pina la preluarea in administrare de catre agentie, terenurile vor fi administrate de primarii. 

Articolul 18.  

Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren in cooperativa sau au adus teren mai putin de 5.000 mp, precum si celor care, neavind calitatea de cooperatori, au lucrat in orice mod ca angajati in ultimii 3 ani in cooperativa sau asociatii cooperatiste, li se pot atribui in proprietate loturi din terenurile prevazute la Articolul 17, daca sint stabiliti sau urmeaza sa se stabileasca in localitate si nu detin teren in proprietate in alte localitati. Suprafata atribuita in proprietate se va determina tinind seama de suprafata terenurilor, numarul solicitantilor si suprafata atribuita celor care au adus pamint in cooperativa. 
Prevederile alin. 1 se aplica si persoanelor care au fost deportate si nu beneficiaza de dispozitiile Articolul 13-15. 
Se pot atribui, la cerere, in folosinta agricola, pina la 5.000 mp in echivalent arabil, de familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale, in perioada cit lucreaza in localitate, daca nu au teren in localitate, ei sau membrii familiei din care fac parte. Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri apartine comunei, orasului sau municipiului, dupa caz. 
La plecarea din localitate persoanele mentionate la alin. 3 au dreptul la despagubiri pentru investitiile facute, cu consimtamintul prealabil al proprietarului si daca sint utile pe

suprafata atribuita. 

Articolul 19.
In situatia in care in unele cooperative agricole nu mai ramine teren disponibil pentru a se atribui suprafata minima prevazuta la Articolul 8, precum si pentru persoanele prevazute la Articolul 16 si 18 alin. 1 si 2, comisia va hotari reducerea in cota proportionala a suprafetei ce se repartizeaza pentru a se atribui terenuri in proprietate si acestor categorii. 

Articolul 20.   In localitatile cu excedent de suprafata agricola, cu deficit de forta de munca in agricultura, din terenurile prevazute la Articolul 17 se poate atribui in proprietate teren pina la 10 ha in echivalent arabil tuturor familiilor care solicita in scris si se obliga sa lucreze aceasta suprafata. 
Familiile fara pamint sau cu pamint putin din alte localitati, care solicita in scris, pot primi in proprietate pina la 10 ha teren in echivalent arabil, cu obligatia de a-si stabili domiciliul in comuna, oras sau municipiu, dupa caz, si de a cultiva pamintul primit, renuntind la proprietatea avuta in localitatea lor, din extravilan. 

Articolul 21.   Din terenurile agricole, comisiile vor atribui in proprietate, la cererea comisiilor parohiale ori a altor organe reprezentative ale comunitatilor locale de cult - din mediul rural -, o suprafata de teren de pina la 5 ha in echivalent arabil pentru fiecare parohie sau schit, apartinind cultelor recunoscute de lege, ori de pina la 10 ha teren agricol in echivalent arabil in cazul manastirilor, in masura in care toate aceste asezaminte au posedat in trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole de productie, iar in prezent nu au asemenea terenuri ori au suprafete restrinse. In zonele necooperativizate, reconstituirea dreptului de proprietate se va face din terenurile aflate in proprietatea statului si in administrarea primariilor, la propunerea acestora, prin decizia prefecturii. 
Dispozitiile Articolul 9 alin. 2 se aplica in mod corespunzator. 

Articolul 22.   Sint si ramin in proprietatea privata a cooperatorilor sau, dupa caz, a mostenitorilor acestora, indiferent de ocupatia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, determinate potrivit Articolul 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii. 
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si persoanelor din zonele cooperativizate care nu au avut calitatea de cooperator. 

Articolul 23.   Terenurile din intravilan care au fost atribuite de cooperative, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane indreptatite, pentru constructia de locuinte si anexe gospodaresti, ramin si se inscriu in proprietatea actualilor detinatori, chiar daca atribuirea s-a facut din terenurile preluate, indiferent in ce mod, de la fostii proprietari. 
Fostii proprietari vor fi compensati cu o suprafata de teren echivalenta, in intravilan, sau, in lipsa, cu teren extravilan in imediata vecinatate. 

Articolul 24. 
In cazul in care cooperativa agricola de productie a atribuit loturi in folosinta unor cooperatori, in gradinile din intravilan ale fostilor proprietari, asemenea terenuri revin de drept in proprietatea detinatorilor initiali. 
Persoanele care au primit terenuri in conditiile alineatului precedent si pe care au efectuat investitii au dreptul la o despagubire egala cu contravaloarea acestora, daca nu pot fi ridicate. 

Articolul 25. 
Terenurile situate in intravilanul localitatii, care au apartinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, in ambele cazuri fara mostenitori, trec in proprietatea comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, si in administrarea primariilor, pentru a fi vindute, concesionate ori date in folosinta celor care solicita sa-si construiasca locuinte si nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensarile prevazute de Articolul 23. 
Pina la efectuarea operatiilor prevazute la alin. 1, terenurile vor fi inscrise si folosite conform destinatiei avute. 

Articolul 26. 
Pentru suprafetele cuvenite, potrivit prezentei legi, titularilor indreptatiti li se vor elibera titlurile de proprietate, avindu-se in vedere, unde este cazul, optiunea acestora de a exploata terenul individual sau in diferite forme de asociere privata, total sau partial, urmind ca pe aceste baze sa se efectueze punerea in posesie. 
La desfiintarea cooperativei agricole de productie, o comisie de lichidare constituita in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, prin decizia prefecturii, la propunerea primariei, va proceda in termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei la realizarea activului si la plata pasivului, in conditiile prevazute de lege. 

Articolul 27.
Comisiile de lichidare prevazute de Articolul 26 au obligatia de a constata si stabili orice fapte de incalcare a legii, de a lua masuri de recuperare a pagubelor, conform legii, si de a sesiza, daca este cazul, organele de urmarire penala. 
Sumele recuperate in conditiile alineatului precedent constituie activ lichidat si urmeaza destinatia celor prevazute la Articolul 26. 
La expirarea termenului prevazut la Articolul 26, comisiile vor prezenta bilantul de lichidare si raportul explicativ organului de specialitate al prefecturii sau al Primariei municipiului Bucuresti, investit cu atributii de control financiar, potrivit legii, pentru descarcare. 
Actele de constatare a datoriilor fata de stat si de alte persoane juridice ramase dupa terminarea operatiunilor de lichidare, intocmite de catre comisie, vor fi avizate si centralizate de catre Ministerul Finantelor, dupa care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de rezolvare. 

Articolul 28. 
Constructiile agrozootehnice, atelierele de industrie mica, masinile, utilajele si alte asemenea mijloace fixe, ce au apartinut cooperativei de productie desfiintate, precum si terenurile de sub acestea, ca si cele necesare utilizarii lor normale, plantatiile de vii si pomi si animalele devin proprietatea membrilor asociatiilor de tip privat, cu personalitate juridica, daca se vor infiinta. 
Drepturile fostilor cooperatori asupra bunurilor prevazute la alin. 1 se vor stabili in cota valorica, proportional cu suprafata de teren adusa sau preluata in orice mod in cooperativa si cu volumul muncii prestate. Membrii asociati vor constitui aceste drepturi ca aport in natura la noua asociatie. 
Fostilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociatii li se vor atribui drepturi de creanta proportional cu cota valorica ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei, daca nu au fost acoperite in alta modalitate. Plata creantelor se va face de catre asociatie, in natura sau in bani, potrivit hotaririi comisiei de lichidare. 
In cazul in care nu s-au constituit asemenea asociatii, bunurile si animalele prevazute la alin. 1 se vor vinde prin licitatie publica persoanelor fizice sau juridice, urmind ca din pretul realizat sa se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative. Fac exceptie bovinele si ovinele, precum si plantatiile de vii si pomi, care vor fi atribuite fostilor cooperatori. 
In termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei, se vor stabili drepturile banesti ce revin fiecarui fost membru cooperator de comisia de lichidare constituita potrivit Articolul 26 alin. 2. 
Fostii membri cooperatori vor primi cota cuvenita din valorificarea prin licitatie a bunurilor comune, proportional cu suprafata de teren adusa in cooperativa, in echivalent arabil, si volumul valoric de munca efectuat. 
Bunurile prevazute la alin. 1, care nu se vind in termen de un an de la data desfiintarii cooperativei, trec in proprietatea privata a comunelor, oraselor si municipiilor unde acestea sint situate, fara nici o despagubire, si in administrarea primariilor. 
Demolarea constructiilor agrozootehnice, atelierelor de intretinere, instalatiilor si anexelor gospodaresti si de industrie mica, care fac obiectul alin. 1, este interzisa. Prin exceptie, daca sint degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desfiintate cu autorizatia prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de primarii, urmind ca sumele rezultate sa intre in activul operatiilor de lichidare. 
Constructiile afectate unei utilizari sociale sau culturale trec fara plata, in regim de drept public, in proprietatea comunelor, oraselor sau municipiilor si in administrarea primariilor. 

Articolul 29. 
Asociatiile intercooperatiste sau de stat si cooperatiste de orice profil se pot reorganiza in societati comerciale pe actiuni in termen de 90 de zile de la publicarea legii. 
Terenurile si celelalte bunuri aduse de cooperativa in asociatie, precum si bunurile dobindite de aceasta, devin proprietatea societatii, iar cooperatorii si celelalte persoane indreptatite a-si reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce apartin societatii, precum si salariatii acesteia, pot deveni actionari in conditiile legii. 
In cazul in care unii cooperatori sau alte persoane indreptatite prevazute la alin. 2 nu vor opta pentru a deveni actionari ai societatii comerciale, li se va stabili dreptul de proprietate, conform prevederilor Articolul 13 si 14 din prezenta lege, din terenurile care nu au fost aduse de cooperativa in asociatie. 
In localitatile in care nu exista aceste posibilitati, se vor putea desfiinta unele ferme neeficiente ale asociatiei. Decizia in aceasta privinta se adopta de catre comisia judeteana la propunerea comisiilor comunale, orasenesti sau municipale, dupa caz. 
Dispozitiile Articolul 33 se aplica in mod corespunzator. 

Articolul 30. 
Terenurile proprietatea statului aflate in exploatarea cooperativelor sint la dispozitia comisiilor prevazute la Articolul 11, in vederea atribuirii lor in proprietatea celor indreptatiti, conform legii. 
Terenurile neatribuite, ramase la dispozitia comisiei, se vor prelua de catre primarii in vederea inchirierii sau concesionarii lor la persoanele care doresc sa le exploateze. 

Articolul 31. 
Terenul atribuit conform Articolul 18 alin. 1, Articolul 20 si Articolul 39 nu poate fi instrainat prin acte intre vii timp de 10 ani socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare. 
Constatarea nulitatii poate fi ceruta in justitie de catre primarie, prefectura, procuror, precum si de orice persoana interesata. 

Articolul 32. 
Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale - pajisti si arabil - care s-au aflat in folosinta cooperativelor agricole de productie - trec in proprietatea privata a comunelor, oraselor sau, dupa caz, a municipiilor si in administrarea primariilor, urmind a fi folosite ca pasuni comunale si pentru producerea de furaje si seminte pentru culturi furajere. 

Articolul 33. 
Persoanele care au primit terenuri in conditiile prezentei legi, pe care sint executate plantatii de vii si pomi, vor rambursa diferenta de credit ramasa de plata, corespunzator suprafetei primite. Rambursarea se face in bani sau produse agricole, in termenul de rambursare la care era obligata cooperativa agricola de productie. 
Lucrarile de imbunatatiri funciare care se afla pe terenurile primite, inclusiv zonele de protectie aferente, trec in proprietatea unitatilor specializate de exploatare a unor astfel de lucrari, in conditiile legii. 

CAPITOLUL 3.   Dispozitii privind terenurile proprietate de stat si unele prevederi speciale

Articolul 34. 
Terenurile proprietatea statului sint acele suprafete intrate in patrimoniul sau in conformitate cu prevederile legale existente pina la data de 1 ianuarie 1990 si inregistrate ca atare in sistemul de evidenta al cadastrului funciar general si in amenajamentele silvice. 
Terenurile proprietate de stat administrate de institutele si statiunile de cercetari stiintifice, destinate cercetarii si producerii de seminte si material saditor din categorii biologice superioare si animalelor de rasa, apartin domeniului public si ramin in administrarea acestora. 
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si terenurilor proprietate de stat folosite, la data prezentei legi, de unitatile de invatamint cu profil agricol sau silvic si care trec in administrarea acestora. 

Articolul 35. 
Terenurile aflate in proprietatea statului, situate in intravilanul localitatilor si care sint in administrarea primariilor, la data prezentei legi, trec in proprietatea comunelor, oraselor sau municipiilor, urmind regimul juridic al terenurilor prevazute la Articolul 25. 
Terenurile proprietate de stat, situate in intravilanul localitatilor, atribuite, potrivit legii, in folosinta vesnica sau in folosinta pe durata existentei constructiei in vederea construirii de locuinte proprietate personala, sau cu ocazia cumpararii de la stat a unor asemenea locuinte trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuintelor in proprietatea acestora, integral sau, dupa caz, proportional cu cota detinuta din constructie. 
Terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor dobinditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor Articolul 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor. 
Dispozitiile Articolul 22 ramin aplicabile. 
Terenurile fara constructii neafectate de detalii de sistematizare, din intravilanul localitatilor, aflate in administrarea primariilor, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozitiilor Decretului nr. 712/1966, se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, dupa caz, la cerere. 
Atribuirea in proprietate a terenurilor prevazute de alin. 2-5 se va face, prin decizia prefecturii, la propunerea primariilor facuta pe baza verificarii situatiei juridice a terenurilor. 

Articolul 36. 
Persoanele ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decit cele de expropriere, si care se afla in administrarea unitatilor agricole de stat, devin la cerere actionari la societatile comerciale infiintate in baza Legii nr. 15/1990 din actualele unitati agricole de stat. De aceleasi prevederi beneficiaza si mostenitorii acestor persoane. 
Cererea se depune, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, la primaria in a carei raza teritoriala este situat terenul. 
Numarul de actiuni primite va fi proportional cu suprafata de teren in echivalent arabil trecuta in patrimoniul statului, fara a putea depasi insa valoarea a 10 ha teren de familie, in echivalent arabil. 
Nu beneficiaza de dispozitiile acestui articol persoanele ale caror terenuri au fost confiscate ca efect al unor condamnari penale, cu exceptia persoanelor precizate in Decretul-lege nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945. 

Articolul 37. 
Terenurile agricole fara constructii, instalatii, amenajari de interes public, intrate in proprietatea statului si aflate in administrarea primariilor la data prezentei legi, se vor restitui fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, fara a se putea depasi suprafata de 10 ha de familie, in echivalent arabil. 
Restituirea terenurilor se face, la cerere, in conditiile Articolul 10 din prezenta lege, prin decizia prefecturii, la propunerea primariei. 
Prevederile Articolul 36 alin. ultim se aplica in mod corespunzator. 

Articolul 38. 
In localitatile cu deficit de teren in care terenurile fostilor proprietari se afla in proprietatea statului si acestia nu opteaza pentru actiuni in conditiile Articolul 36 si nu li se pot atribui lor sau mostenitorilor suprafata minima prevazuta de prezenta lege, comisiile judetene vor hotari atribuirea unei suprafete de 5.000 mp de familie, in echivalent arabil, la cerere, din terenurile proprietatea statului. 
Pentru diferenta de teren pina la care sint indreptatiti fostii proprietari sau mostenitorii lor, potrivit prezentei legi, se aplica corespunzator prevederile Articolul 36. 
Nu pot fi atribuite suprafetele de teren pe care s-au efectuat investitii, altele decit imbunatatiri funciare. 
Plantatiile de vii sau pomi pot fi afectate in astfel de cazuri numai in situatia in care nu exista terenuri din alta categorie de folosinta pentru a fi atribuite in proprietate. 

Articolul 39. 
In zona montana - defavorizata de factori naturali cum sint: clima, altitudinea, panta, izolarea - se poate atribui in proprietate, la cerere, o suprafata de teren de pina la 10 ha in echivalent arabil familiilor tinere de tarani care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesara si se obliga in scris sa-si creeze gospodarii, sa se ocupe de cresterea animalelor si sa exploateze rational pamintul in acest scop. 
Terenurile prevazute la alineatul precedent se acorda din resursele de pamint aflate la dispozitia primariilor. 
Atribuirea in proprietate a terenurilor se face prin decizia prefecturii la propunerea primariilor. 

Articolul 40. 
Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale transmise unitatilor de stat si care in prezent sint folosite ca pasuni, finete si arabil vor fi restituite in proprietatea comunelor, oraselor si municipiilor, dupa caz, si in administrarea primariilor, pentru a fi folosite ca pasuni comunale si pentru producerea de furaje sau seminte de culturi furajere. Fac exceptie suprafetele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, helestee, lacuri sau cele destinate pentru producerea de legume, fructe, materie prima pentru fabricile de conserve, orezarii si cimpuri experimentale, destinate cercetarii agricole, care vor fi compensate in echivalenta de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. 

Articolul 41. 
Terenurile cu vegetatie forestiera, paduri, zavoaie, tufarisuri, pasuni impadurite, care au apartinut persoanelor fizice si care prin efectul unor legi speciale au fost trecute in proprietatea statului, se restituie, la cerere, fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, intr-o suprafata egala cu cea trecuta in proprietatea statului, dar nu mai mult de 1 ha. Dispozitiile Articolul 42 si Articolul 47 se aplica in mod corespunzator. 
Daca pe suprafetele de teren ce urmeaza a fi atribuite in conditiile alineatului precedent se afla constructii sau amenajari forestiere ori sint in curs de executare sau in faza de proiectare, se vor atribui alte suprafete de teren, cu respectarea acelorasi conditii. 
Suprafetele de teren atribuite in conditiile alin. 1, impreuna cu suprafata agricola in echivalent arabil, reconstituite conform prezentei legi, nu pot depasi 10 ha de familie. 
Terenurile prevazute la alin. 1 vor fi gospodarite si exploatate in regim silvic, potrivit legii. Aceste suprafete vor fi acordate din trupuri izolate sau la liziera padurilor. 

Articolul 42. 
Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate si fostii cetateni romani care redobindesc cetatenia romana pot beneficia la cerere de prevederile prezentei legi, daca isi stabilesc domiciliul in tara . 
Persoanele prevazute la alin. 1 care nu au formulat cereri de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate in conditiile dispozitiilor Articolul 10 se pot adresa la Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala pentru a li se inchiria, concesiona sau vinde teren. 

Articolul 43. 
Persoanele carora li s-au constituit drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sint obligate sa respecte intocmai conditiile prevazute la Articolul 18, 20 si 39 din prezenta lege, in legatura cu stabilirea domiciliului si intemeierea de noi gospodarii. 
Nerespectarea acestor conditii atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului si a constructiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acorda despagubiri, iar pentru constructii proprietarul va primi o despagubire egala cu valoarea reala a acestora. 
Organul imputernicit sa constate aceste situatii este Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala, in administrarea careia trec terenurile si constructiile respective. 

Articolul 44. 
Delimitarea teritoriala a noilor proprietati, rezultate din aplicarea prezentei legi, porneste de la actuala organizare a teritoriului si se face pe baza unor proiecte de parcelare intocmite de catre organele de specialitate. 

CAPITOLUL 4.      Circulatia juridica a terenurilor

Articolul 45. 
Terenurile proprietate privata, indiferent de titularul lor, sint si ramin in circuitul civil. Ele pot fi dobindite si instrainate prin oricare din modurile stabilite de legislatia civila, cu respectarea dispozitiilor din prezenta lege. 

Articolul 46. 
Terenurile situate in intravilan si extravilan pot fi instrainate, indiferent de intinderea suprafetei, prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica. 
In toate cazurile de dobindire, prin acte juridice intre vii, proprietatea dobinditorului nu poate depasi 100 ha teren agricol in echivalent arabil, de familie, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare. 

Articolul 47. 
Persoanele fizice care nu au cetatenia romana si domiciliul in Romania , precum si persoanele juridice care nu au nationalitate romana si sediul in Romania , nu pot dobindi in proprietate terenuri de orice fel prin acte intre vii. 
Persoanele prevazute in alineatul precedent care dobindesc in proprietate terenuri prin mostenire sint obligate sa le instraineze in termen de 1 an de la data dobindirii, sub sanctiunea trecerii in mod gratuit a acestora in proprietatea statului si administrarea Agentiei pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala. 
Persoanele prevazute la alin. 1, care au dobindit in proprietate terenuri inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi, sint obligate sa le instraineze in termen de 1 an de la aceasta data, sub sanctiunea trecerii in mod gratuit a terenurilor in proprietatea statului si in administrarea Agentiei pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala. 

Articolul 48. 
Instrainarea de terenuri agricole in extravilan, prin vinzare, se poate face prin exercitarea dreptului de preemtiune. 
Dreptul de preemtiune la instrainare a oricaror terenuri agricole din extravilan revine coproprietarilor, daca este cazul, si apoi proprietarilor vecini si se exercita prin Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala. 
Proprietarul terenului care urmeaza sa fie vindut este obligat sa incunostiinteze Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala, iar aceasta va comunica in scris persoanele prevazute la alin. 2 despre intentie, in termen de 15 zile de la data cind a fost incunostintata. 
Titularii dreptului de preemtiune sint obligati sa se pronunte asupra exercitarii acestuia in termen de 30 de zile de la data primirii comunicarii. 
Dupa implinirea acestui termen, dreptul de preemtiune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se considera stins. 
Dreptul de preemtiune la instrainarea terenului revine statului prin Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala, care este obligata sa se pronunte inauntrul termenului prevazut la alin. 4. 
Daca agentia nu se pronunta in acest termen, terenul se vinde in mod liber. 

Articolul 49. 
Actul de instrainare incheiat cu incalcarea dreptului de preemtiune prevazut la Articolul 48 este anulabil. 

Articolul 50. 
Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei executari silite sau voluntare decit in cazurile prevazute de lege. 

Articolul 51. 
Schimbul de terenuri intre persoane fizice se face prin acordul acestora, prin act autentic, dispozitiile Articolul 46 fiind aplicabile. 
Schimbul de terenuri intre persoane juridice care au in administrare terenuri asupra carora statul are majoritatea actiunilor sau intre acestea si persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei sau al Ministerului Mediului, dupa caz. 
Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobindeste situatia juridica a terenului pe care il inlocuieste, cu respectarea drepturilor reale. 

Articolul 52. 
Punerea in posesie a noilor detinatori potrivit Articolul 51 alin. 2 se face de catre delegatul oficiului judetean de cadastru si organizare a teritoriului, in prezenta partilor interesate, operindu-se in documentele cadastrale si in registrul agricol modificarile survenite. 

CAP. 5 Folosirea terenului pentru productia agricola si silvica

Articolul 53. 
Toti detinatorii de terenuri agricole sint obligati sa asigure cultivarea acestora si protectia solului. 

Articolul 54.

Proprietarii de terenuri care nu isi indeplinesc obligatiile prevazute la art. 53 vor fi somati in scris de catre primariile comunale, orasenesti sau municipale, dupa caz, sa execute aceste obligatii.
Aceia care nu dau curs somatiei si nu executa obligatiile in termenul stabilit de primarie din motive imputabile lor vor fi sanctionati, anual, cu plata unei sume de la 5.000 la 10.000 lei pe ha, in raport cu categoria de folosinta a terenului.
Obligarea la plata sumei se face prin decizia motivata a primariei si sumele se fac venit la bugetul local.

Articolul 55. 
Toti detinatorii de terenuri atribuite in folosinta in conditiile prezentei legi, care nu isi indeplinesc obligatiile prevazute de Articolul 53, vor fi somati in conditiile Articolul 54 alin. 1. 
Pentru cei care nu dau curs somatiei si nu isi indeplinesc obligatiile se va proceda conform Articolul 54 alin. 2. 
Dupa o perioada de 2 ani pierd dreptul de folosinta. 

Articolul 56. 
Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile ale persoanelor juridice, in alte categorii de folosinta agricola, se poate face cu avizul organelor agricole de specialitate judetene, numai in urmatoarele cazuri: 
a) terenurile arabile situate in zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii si livezi, din podgoriile si bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pot fi transformate in plantatii viticole si pomicole; 
b) terenurile arabile din zonele de ses, necesare completarii masivelor viticole destinate pentru struguri de masa si stafide si bazinele pomicole destinate culturii piersicului si caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pot fi transformate in plantatii viticole si pomicole; 
c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate si transformate in plantatii viticole si pomicole;
d) terenurile inregistrate la arabil, situate in zonele de deal si munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafata si adincime, de alunecari active sau semistabilizate, care nu mai pot fi ameliorate si mentinute la aceasta folosinta, se pot amenaja si transforma in pasuni si finete; 
e) terenurile arabile situate in albiile riurilor si a Dunarii, care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinatii agricole, pot fi amenajate in bazine piscicole. 

Articolul 57. 
Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile, altele decit cele prevazute la Articolul 56, pasuni, finete, vii si livezi detinute de persoane juridice in care statul detine majoritatea actiunilor se va aproba de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. 
Schimbarea categoriei de folosinta silvica, paduri, rachitarii, culturi de arbusti, detinute de persoane juridice se aproba de Ministerul Mediului. 
Schimbarea folosintei terenurilor agricole ce constituie zone de protectie a monumentelor se face cu acordul Comisiei nationale a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice. 

Articolul 58. 
Protectia si ameliorarea solului se realizeaza prin lucrari de prevenire si de combatere a proceselor de degradare si poluare a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate de activitati economice si sociale. 
Lucrarile necesare pentru protectia si ameliorarea solului se stabilesc pe baza de studii si proiecte, intocmite la cerere de organele de cercetare si proiectare de specialitate, in corelare cu cele de amenajare si organizare a teritoriului, si se executa de catre detinatorii terenurilor sau prin grija acestora, de catre unitati specializate in executia unor asemenea lucrari. 
Statul sprijina realizarea lucrarilor de protectie si ameliorare a solului, suportind partial sau total cheltuielile in limita alocatiei bugetare aprobate, pe baza notelor de fundamentare elaborate de unitatile de cercetare si proiectare, insusite de organele agricole de specialitate judetene si aprobate de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. 

Articolul 59. 
Pentru realizarea coordonata a lucrarilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodaririi apelor, cailor de comunicatie, asezarilor omenesti sau altor obiective economice si sociale, documentatiile tehnico-economice si ecologice se vor elabora in comun de partile interesate. Prin documentatii se vor stabili contributia partilor interesate si ordinea de executie a lucrarilor. 

Articolul 60. 
Lucrarile de regularizare a scurgerii apelor pe versanti si de corectare a torentilor, care servesc la apararea si conservarea lucrarilor de irigatii, indiguiri, desecari, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrari hidrotehnice, cai de comunicatii, obiective economice si sociale se vor executa concomitent cu lucrarile de baza. 

Articolul 61. 
Terenurile care prin degradare si poluare si-au pierdut, total sau partial, capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite in perimetre de ameliorare. 
Grupele de terenuri care intra in perimetrele de ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si Ministerul Mediului, la propunerile ce au la baza situatiile inaintate de comune, orase si municipii. 
Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de o comisie de specialisti a carei componenta si regulament de functionare se stabilesc de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si Ministerul Mediului. 
Documentatiile intocmite se avizeaza de organele judetene agricole si silvice si de protectia mediului si se inainteaza la Ministerul Agriculturii si Alimentatiei care, impreuna cu ministerele si departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare, finantare si executie. 

Articolul 62. 
Detinatorii sint obligati sa puna la dispozitie terenurile din perimetrul de ameliorare in vederea aplicarii masurilor si lucrarilor prevazute in proiectul de ameliorare, pastrind dreptul de proprietate. 
Includerea de catre primarie a unui anumit teren in categoria mentionata mai sus se poate face cu acordul proprietarului. In ipoteza ca proprietarul nu este de acord, primaria face propuneri motivate prefecturii, care va decide. 

Articolul 63. 
In interesul lucrarilor de corectare a torentilor si de gospodarire a apelor, statul poate face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din perimetru, cind pe terenul acestora urmeaza a se executa lucrari de amenajare cu caracter permanent. Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor, prin act autentic, inregistrat in documentele de cadastru funciar. 

Articolul 64. 
Terenurile degradate si poluate, incluse in perimetrul de ameliorare, sint scutite de taxe si impozite catre stat, judet sau comuna, pe timpul cit dureaza ameliorarea lor. 

Articolul 65. 
Executia in teren a lucrarilor de amenajare si punere in valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare se face de unitati specializate, in functie de specificul lucrarilor. 
Lucrarile ce se executa pentru consolidarea terenului, ca: terasari, modelari, nivelari, fixari de soluri, inierbari, impaduriri, corectari de torenti si imprejmuiri, drumuri, poduri, podete cu caracter permanent se realizeaza pe cheltuielile statului, conform proiectului de ameliorare. 

Articolul 66. 
Detinatorilor de terenuri degradate, chiar daca nu sint cuprinse intr-un perimetru de ameliorare, care, in mod individual sau asociati vor sa faca din proprie initiativa inierbari, impaduriri, corectare a reactiei solului sau alte lucrari de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispozitie gratuit materialul necesar - saminta de ierburi, puieti, amendamente si asistenta tehnica la executarea lucrarilor. 
Detinatorii care au primit materiale pentru inierbari, impaduriri si amendari si nu le-au intrebuintat in vederea scopului pentru care le-au cerut sint obligati sa plateasca valoarea lor. 

Articolul 67. 
Fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea si executarea lucrarilor prevazute in proiectele de amenajare, ameliorare si punere in valoare a terenurilor degradate si poluate, cuprinse in perimetru, se asigura, in functie de specificul lucrarilor, de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, de Ministerul Mediului si de alte ministere interesate, din fondul de ameliorare si prin alocatiile bugetare. 
Fondurile necesare pot fi sporite prin participarea comunelor, oraselor, municipiilor si a judetelor, contributia in munca sau in bani a tuturor celor interesati la aceste lucrari, detinatorii terenurilor, locuitorii care trag foloase directe sau indirecte de pe urma acestor ameliorari si institutiile, societatile sau regiile ale caror lucrari de arta, drumuri, poduri, cai ferate, constructii si altele asemenea beneficiaza de avantajele lucrarilor de amenajare si ameliorare a terenurilor. 
In cazul in care se dovedeste ca anumite suprafete au fost scoase din productia agricola sau silvica prin degradare sau poluare a solului, prin fapta culpabila a persoanelor fizice sau juridice, proprietarii, primaria sau organul agricol ori silvic pot cere acoperirea, de catre culpabil, a cheltuielilor necesitate de lucrarile de refacere si ameliorare a solului. 

Articolul 68. 
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Mediului, impreuna cu Academia de atiinte Agricole si Silvice vor lua masuri pentru dezvoltarea sistemului national de supraveghere, evaluare, prognoze si avertizare cu privire la starea calitatii solurilor agricole si silvice pe baza unui sistem informational cu asigurarea de banci de date la nivelul tarii si judetului si vor propune masurile necesare pentru protectia si ameliorarea terenurilor in scopul mentinerii si cresterii capacitatii de productie. 

CAPITOLUL 6      Folosirea temporara sau definitiva a terenurilor in alte scopuri decit productia agricola si silvica

Articolul 69. 
Folosirea temporara sau definitiva a unor terenuri din productia agricola si silvica, in alte scopuri decit productia agricola si silvica, se face numai in conditiile prevazute de lege. 

Articolul 70. 
Amplasarea noilor constructii de orice fel se face in intravilanul localitatilor. 
Prin exceptie, unele constructii care, prin natura lor, pot provoca efecte de poluare a factorilor de mediu pot fi amplasate in extravilan. 
In acest caz, amplasamentele se vor stabili pe baza de studii ecologice, avizate de organele de specialitate privind protectia mediului inconjurator. 
De asemenea, fac exceptie constructiile care, prin natura lor, nu se pot amplasa in intravilan, precum si adaposturile pentru animale. 

Articolul 71. 
Amplasarea constructiilor de orice fel pe terenurile agricole din extravilan de clasa I si a II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, precum si pe cele plantate cu vii si livezi, parcuri nationale, rezervatii, monumente, ansambluri arheologice si istorice este interzisa. 
Se excepteaza de la prevederile alineatului precedent constructiile care servesc activitatile agricole, cu destinatie militara, caile ferate, soselele de importanta deosebita, liniile electrice de inalta tensiune, forarea si echiparea sondelor, lucrarile aferente exploatarii titeiului si gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrarile de gospodarire a apelor si realizarea de surse de apa.  
Scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul agricol si silvic se face cu plata, de catre titularii aprobarii, a contravalorii catre proprietari si a taxelor prevazute in anexele nr. 1 si 2. Din aceste taxe se constituie 'Fondul de ameliorare a fondului funciar', aflat la dispozitia Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si Ministerului Mediului. 
Pentru terenurile scoase definitiv din circuitul agricol si silvic pentru constructii care deservesc activitatile agricole si silvice, lucrarile de imbunatatiri funciare, regularizarea cursurilor de apa, realizarea de surse de apa potabila si obiective meteorologice nu se datoreaza taxele prevazute la alineatul precedent. 

Articolul 72. 
Pentru scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola si silvica, titularul aprobarii este obligat sa depuna o garantie in bani egala cu taxa prevazuta pentru scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul agricol, in 'Fondul de ameliorare a fondului funciar'. 
Dupa indeplinirea obligatiilor prevazute cu privire la redarea terenurilor, la confirmarea organelor judetene agricole sau silvice si a proprietarului terenului, titularul va primi garantia depusa. 
In cazul in care titularul aprobarii nu executa lucrarile de calitate si la termenele prevazute in actele aprobatoare, organul agricol sau silvic de specialitate, in baza constatarii situatiei de fapt, dispune sa execute lucrarile de redare cu cheltuieli din garantia depusa. 
Daca titularul aprobarii nu executa lucrarile intr-un nou termen si la calitatea stabilita de organul agricol sau silvic, intreaga garantie ramine in 'Fondul de ameliorare a fondului funciar'. 

Articolul 73. 
Folosirea definitiva sau temporara a terenurilor agricole, in alte scopuri decit productia agricola, se aproba dupa cum urmeaza: 
a) de organele agricole judetene, prin Oficiul de cadastru si organizare a teritoriului judetean sau al municipiului Bucuresti, pentru terenurile agricole de pina la 1 ha. Aprobarea pentru orice extindere a acestei suprafete de teren se da de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei; 
b) de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, pentru terenurile agricole in suprafata de pina la 100 ha; 
c) de Guvern, pentru terenurile agricole a caror suprafata depaseste 100 ha. 

Articolul 74. 
Folosirea definitiva sau folosirea temporara a terenurilor forestiere, in alte scopuri decit silvice, se aproba de organul silvic judetean, pina la 1 ha, de Ministerul Mediului, pentru terenurile in suprafata de pina la 100 ha, si de Guvern, pentru cele ce depasesc aceasta suprafata. 

Articolul 75. 
Aprobarea prevazuta la Articolul 73 si 74 este conditionata de acordul prealabil al detinatorilor de terenuri. De asemenea, pentru obtinerea aprobarii prevazute la Articolul 73 lit. b) si c) si Articolul 74 este necesar avizul organelor agricole sau silvice judetene si al municipiului Bucuresti, dupa caz. 

Articolul 76. 
La aprobarea de catre Guvern se va prezenta in mod obligatoriu si avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei pentru terenurile agricole si al Ministerului Mediului pentru terenurile forestiere si cu ape si, daca este cazul, al Ministerului Culturii, pentru ocrotirea monumentelor. 

Articolul 77. 
Intravilanul localitatilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidentiat in cadastrul funciar; el poate fi modificat numai in conditiile legii. 

Articolul 78. 
Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de apa, devenite disponibile in urma lucrarilor de regularizare, vor fi amenajate pentru productia agricola, piscicola sau, dupa caz, silvica, o data cu lucrarile de baza executate de titularii acestora. 

Articolul 79. 
Titularii obiectivelor de investitii sau de productii amplasate pe terenuri agricole si forestiere sint obligati sa ia masuri prealabile executarii constructiei obiectivelor, de decopertare a stratului de sol fertil de pe suprafetele amplasamentelor aprobate, pe care sa-l depoziteze si sa-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole sau silvice, in vederea punerii in valoare sau ameliorarii acestora. 
Depozitarea se poate face numai cu acordul proprietarilor terenurilor. Acestia nu pot fi obligati la nici o plata pentru sporul de valoare astfel obtinut si nici nu pot pretinde despagubiri pentru perioada de nefolosire a terenului. 

Articolul 80. 
Titularii lucrarilor de investitii sau de productie care detin terenuri pe care nu le mai folosesc in procesul de productie, cum sint cele ramase in urma excavarii de materii prime - carbune, caolin, argila, pietris -, sondele abandonate si altele asemenea, sint obligati sa ia masurile necesare de amenajare si nivelare, dindu-le o folosinta agricola, iar daca aceasta nu este posibil, o folosinta piscicola sau silvica. 
Beneficiarilor lucrarilor prevazute la alin. 1 nu li se va mai acorda scoaterea din productia agricola sau silvica a altor terenuri daca nu s-au conformat dispozitiilor din acest articol. 
Executia acestor lucrari se face de unitati specializate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si Ministerului Mediului, din fondurile prevazute la beneficiari, in conditiile legii. 

Articolul 81. 
Liniile de telecomunicatii si cele de transport si distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentru alimentare cu apa, canalizare, produse petroliere, gaze, precum si alte instalatii similare, se vor grupa si amplasa de-a lungul si imediata apropiere a cailor de comunicatii - sosele, cai ferate -, a digurilor, canalelor de irigatii si de desecari si a altor limite obligate din teritoriu, in asa fel incit sa nu se stinjeneasca executia lucrarilor agricole. 
Aprobarea ocuparii terenurilor in astfel de cazuri, se da de Oficiul de cadastru si organizare a teritoriului judetean sau al municipiului Bucuresti, indiferent de marimea suprafetei necesare, pe baza acordului detinatorilor.  
Aprobarea in alte conditii decit cele prevazute la alin. 1 se da de organele prevazute la Articolul 73 si 74. 

Articolul 82. 
Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor in caz de avarii si executarea unor lucrari de intretinere la obiectivele prevazute la Articolul 81, care au caracter urgent si care se executa intr-o perioada de pina la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al detinatorilor de terenuri sau, in caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judetului sau a Primariei municipiului Bucuresti. 
In toate cazurile, detinatorii de terenuri au dreptul la despagubire pentru daunele cauzate. 

CAPITOLUL 7    Organizarea si amenajarea teritoriului agricol

Articolul 83. 
Organizarea si amenajarea teritoriului agricol are ca sarcina crearea conditiilor pentru o mai buna folosire a terenurilor in scopul productiei agricole si se executa pe baza de studii si proiecte la cererea proprietarilor, rezolvindu-se urmatoarele probleme: 
a) corelarea dezvoltarii agriculturii din zona cu celelalte activitati economice si sociale, stabilind masuri care sa conduca la cresterea productiei agricole si exploatarea in ansamblu a teritoriului; 
b) gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari si destinatii in concordanta cu structurile de proprietate si cu formele de cultivare a pamintului, rezultate in urma asocierilor, stabilirea perimetrelor fiecarei proprietati, comasind terenurile dispersate si rectificind hotarele nerational amplasate; 
c) elaborarea de studii si proiecte de organizare si amenajare a exploatatiilor agricole; 
d) stabilirea retelei drumurilor agricole ca o completare a retelei de drumuri de interes general, integrate in organizarea si amenajarea de ansamblu a teritoriului, in scopul efectuarii transportului productiei si accesului masinilor agricole necesare procesului de productie. 

Articolul 84. 
Studiile si proiectele de organizare si amenajare a teritoriului agricol se elaboreaza de unitatile de studii, proiectare si cercetare de specialitate, centrale sau judetene, si se supun discutiei proprietarilor de terenuri din zona interesata. In cazul adoptarii lor cu majoritatea de voturi a proprietarilor care detin 2/3 din suprafata si aprobarii de catre organele agricole judetene, aplicarea masurilor si lucrarilor prevazute devin obligatorii pentru toti proprietarii. 

CAPITOLUL 8.    Sanctiuni

Articolul 85. 
Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz. 

Articolul 86. 
Degradarea terenurilor agricole si silvice, a imprejurimilor acestora, distrugerea si degradarea culturilor agricole, a lucrarilor de imbunatatiri funciare, a bornelor si semnelor topografice sau geodezice, a monumentelor istorice si ansamblurilor si siturilor arheologice, ori impiedicarea luarii masurilor de conservare a unor astfel de bunuri, precum si inlaturarea acestor masuri, constituie infractiuni de distrugere si se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal. 

Articolul 87.
Ocuparea in intregime sau in parte a terenurilor de orice fel, infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare, fara aprobare primita in conditiile legii, constituie infractiuni de tulburare de posesie si se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal. 

Articolul 88. 
Constituie contraventii la normele privind evidenta, protectia, folosirea si ameliorarea terenurilor agricole sau silvice urmatoarele fapte, daca nu sint savirsite in astfel de conditii incit, potrivit legii penale, constituie infractiuni: 
a) efectuarea de schimburi de teren si a schimbarii categoriei de folosinta a terenurilor de la superioara la inferioara, precum si folosirea definitiva sau temporara a terenurilor agricole si silvice in alte scopuri decit pentru productia agricola si silvica; 
b) nedeclararea la organele judetene de cadastru funciar de catre posesori, in termen de 30 de zile de la aprobare, a schimburilor de terenuri si a schimbarii categoriei de folosinta a acestora, precum si a datelor cu privire la marimea suprafetelor si categoria de folosinta a acestora; 
c) neluarea masurilor de catre posesorii de terenuri si de catre persoanele autorizate pentru pastrarea in bune conditii a bornelor geodezice, topografice, a reperelor metalice de nivelment, a piramidelor si balizelor de semnalizare a punctelor geodezice precum si degradarea si distrugerea lor din culpa; 
d) nedecopertarea de catre beneficiarii de investitii a stratului fertil de sol inainte de executarea lucrarilor de amplasare a unor obiective si nedepozitarea acestui strat pe suprafetele stabilite de organele agricole, precum si neluarea masurilor de amenajare si nivelare a terenurilor ramase in urma excavarii de carbune, caolin, argila, pietris, sonde abandonate si altele asemenea; 
e) amplasarea obiectivelor de orice fel, cu exceptia celor prevazute la Articolul 71 din prezenta lege, pe terenurile situate in extravilan, fara avizele si aprobarile prevazute de lege; 
f) ocuparea si folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitiv sau temporar din productia agricola, inainte de a fi delimitate, bornate si predate; 
g) degradarea terenurilor si culturilor prin depozitarea de materiale ori deseuri de pietris, moloz, nisip, prefabricate, constructii metalice, reziduuri, resturi menajere, gunoaie si altele asemenea; 
h) neluarea unor masuri corespunzatoare de catre persoane juridice sau fizice pentru evitarea afectarii terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de productie si prin scurgeri de orice fel. 

Articolul 89. 
Contraventiile prevazute la Articolul 88 din prezenta lege se sanctioneaza astfel: 
a) cele de la lit. a) - c), cu amenda de la 10.000 la 20.000 lei; 
b) cele de la lit. d) - h), cu amenda de la 20.000 la 50.000 lei. 

Articolul 90. 
Sanctiunile se pot aplica si persoanelor juridice. 
La aplicarea sanctiunilor, pe linga imprejurarile prevazute de lege, se vor mai avea in vedere si marimea suprafetei, categoria de folosinta si clasa de fertilitate a terenului afectat. 

Articolul 91. 
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre specialistii imputerniciti in acest scop de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si Ministerul Mediului, de imputernicitii prefecturilor si ai organelor agricole si silvice judetene si al municipiului Bucuresti, precum si de catre primari. 
Prin actul de constatare a contraventiei se restabilesc situatia anterioara si suportarea pagubelor de catre cei vinovati. 

Articolul 92. 
In masura in care prezenta lege nu dispune astfel, contraventiilor prevazute la Articolul 88 li se aplica dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind constatarea si sanctionarea contraventiilor. 

CAP. 9 Dispozitii tranzitorii si finale

Articolul 93. 
Comisiile comunale, orasenesti si municipale, constituite potrivit Articolul 11, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, vor efectua lucrarile si operatiunile date de lege in competenta lor, inaintind intreaga documentatie comisiilor judetene in vederea eliberarii titlurilor de proprietate pentru situatiile prevazute la Articolul 8, Articolul 14, Articolul 15, Articolul 16, Articolul 18 alin. 1 si 2, Articolul 20, Articolul 21, Articolul 22, Articolul 23, Articolul 24, Articolul 25, Articolul 28, Articolul 32, Articolul 35, Articolul 38, Articolul 39, Articolul 40, Articolul 41 si Articolul 95, precum si operatiunile necesare punerii in posesie. 
Totodata, pentru situatiile prevazute la Articolul 18 alin. 3 comisiile comunale, orasenesti si municipale vor stabili suprafetele ce urmeaza sa fie atribuite in folosinta, iar primariile vor emite decizii in acest sens. 
In cazurile prevazute de Articolul 16, Articolul 29 alin. 2 si Articolul 36, comisiile judetene, la propunerea comisiilor comunale, orasenesti si municipale, dupa caz, vor emite decizii pentru titularii indreptatiti in vederea stabilirii dreptului acestora la actiuni. 
Decizia comisiei judetene se va transmite persoanelor fizice interesate si societatii comerciale in cauza, in termenul prevazut de alin. 1. 
Comisiile comunale, orasenesti si municipale isi inceteaza activitatea prin decizia prefecturii, iar comisiile judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, prin hotarire a Guvernului. 

Articolul 94. 
Pe perioada cit functioneaza comisiile comunale, orasenesti si municipale, precum si comisiile de lichidare, membrii acestora incadrati cu contract de munca se considera delegati, iar ceilalti membri ai comisiilor primesc o indemnizatie ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a legii. 

Articolul 95. 
Personalul de specialitate prevazut la Articolul 8 din Decretul-lege nr. 43/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii si activitatii economice a unitatilor agricole cooperatiste si de stat, care si-a desfasurat activitatea in unitatile agricole cooperatiste desfiintate sau reorganizate in societati comerciale, beneficiaza cu prioritate de dispozitiile Articolul 18 alin. 1 ori Articolul 20 din prezenta lege. 

Articolul 96. 
Monumentele istorice, vestigiile si obiectivele arheologice, tezaurele se vor descoperi la fata solului sau in subsol sint sub protectia legii. 
Proprietarii si detinatorii de terenuri sint obligati sa asigure integritatea acestora, sa sesizeze organele de stat si sa permita efectuarea lucrarilor de cercetare si conservare. 
Proprietarii terenurilor vor fi despagubiti pentru daunele suferite si terenurile preluate in domeniul public, in bani, sau cu teren echivalent, dupa caz. 

Articolul 97. 
Persoanele fizice carora li s-a reconstituit sau constituit dreptul de proprietate in conditiile prezentei legi, precum si asociatiile de tip privat care se vor infiinta potrivit Articolul 28 alin. 1 din lege, sint scutite de plata impozitului pe terenuri agricole pe o perioada de 3 ani, incepind cu anul 1991. 
Sistemul de impozitare, creditare, precum si alte avantaje de care vor beneficia persoanele fizice sau juridice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate in conditiile prezentei legi, cit si pensiile fostilor membri ai cooperativelor agricole de productie, se vor reglementa prin legi speciale. 
Timpul lucrat de fostii cooperatori in cadrul cooperativelor agricole de productie se considera vechime in munca la acordarea pensiei si a celorlalte drepturi de asigurari sociale. 

Articolul 98. 
In termen de 60 zile de la intrarea in vigoare a legii, Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul legii privind cadastrul funciar general si publicitatea imobiliara, precum si proiectele de legi prevazute la Articolul 97 alin. 2. 
Pina la intrarea in vigoare a noii legi se vor aplica actualele reglementari cu privire la evidenta terenurilor si publicitatea imobiliara. 

Articolul 99. 
Cheltuielile pentru productia anului 1991 efectuate pe terenurile atribuite in conditiile prezentei legi, pina la data preluarii in posesie, se vor suporta de noii titulari ai dreptului de proprietate sau, dupa caz, de folosinta. 

Articolul 100. 
Finantarea activitatii de cadastru funciar general, a lucrarilor geodezice, fotogrammetrice si organizare a teritoriului, precum si a bancilor de date aferente acestora, la nivel judetean si national, se va realiza de la buget. 

Articolul 101. 
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege. 

Articolul 102. 
Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei. 
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: 
Articolul 1-36 si 51-79 din Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, publicata in Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974. 
Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii, publicat in Monitorul oficial nr. 17 din 30 ianuarie 1990, cu exceptia Articolul 8-11. 
Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporara a instrainarii terenurilor prin acte intre vii, publicata in Monitorul Oficial nr.95 din 1 august 1990, cu exceptia Articolul 2. 
H.C.M. nr. 656/1975 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind evidenta, folosirea, protectia si ameliorarea terenurilor agricole, publicata in Buletinul Oficial nr. 74 din 16 iulie 1975. 
Decretul nr.115/1959 pentru lichidarea ramasitelor oricaror forme de exploatare a omului de catre om in agricultura, in scopul ridicarii continue a nivelului de trai material si cultural al taranimii muncitoare si al dezvoltarii constructiei socialiste, publicat in Buletinul Oficial al Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane nr.10 din 30 martie 1959. 
Orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi. 

SUS PENTRU ALTE LEGI

Legea nr. 10 din 2000 - Privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

CAPITOLUL I Dispozitii generale  
 
Articolul 1.

(1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si nerestituite se restituie, de regula în natura, în conditiile prezentei legi.  
(2) În cazurile în care restituirea în natura nu este posibila se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de detinator, cu acordul persoanei îndreptatite, în acordare de actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital, de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de despagubiri banesti.  
(3) Masurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.  

Articolul 2.

(1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se întelege:
a) imobilele nationalizate prin Legea nr. 119/1948 pentru nationalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurari, miniere si de transporturi, precum si cele nationalizate fara titlu valabil;  
b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotarâri judecatoresti de condamnare pentru infractiuni de natura politica, prevazute de legislatia penala, savârsite ca manifestare a opozitiei fata de sistemul totalitar comunist;  
c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si alte imobile donate statului, daca s-a admis actiunea în anulare sau în constatarea nulitatii donatiei printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila;  
d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor din motive independente de vointa proprietarului sau cele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispozitii administrative sau a unei hotarâri judecatoresti, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;  
e) imobilele preluate de stat în baza unor legi sau a altor acte normative nepublicate, la data preluarii, în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial;  
f) imobilele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensatii echitabile;  
g) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia;  
h) orice alte imobile preluate fara titlu valabil sau fara respectarea dispozitiilor legale în vigoare la data preluarii, precum si cele preluate fara temei legal prin acte de dispozitie ale organelor locale ale puterii sau ale administratiei de stat.  
(2) Persoanele ale caror imobile au fost preluate fara titlu valabil îsi pastreaza calitatea de proprietar avuta la data preluarii, pe care o exercita dupa primirea deciziei sau a hotarârii judecatoresti de restituire, conform prevederilor prezentei legi.  

Articolul 3.

Sunt îndreptatite, în întelesul prezentei legi, la masuri reparatorii constând în restituire în natura sau, dupa caz, prin echivalent:  
a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii în mod abuziv a acestora;  
b) persoanele fizice, asociati ai persoanei juridice care detinea imobilele si alte active în proprietate la data preluarii acestora în mod abuziv;  
c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizatii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice dupa data de 6 martie 1945; îndreptatirea la masurile reparatorii prevazute de prezentul articol este conditionata de continuarea activitatii ca persoana juridica pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea lor sa fi fost interzisa sau întrerupta în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, iar acestea sa-si fi reluat activitatea dupa data de 22 decembrie 1989, daca, prin hotarâre judecatoreasca, se constata ca sunt aceeasi persoana juridica cu cea desfiintata sau interzisa, precum si partidele politice a caror activitate a fost interzisa sau întrerupta în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, daca si-au reluat activitatea în conditiile legii.  

Articolul 4 .

(1) În cazul în care restituirea este ceruta de mai multe persoane îndreptatite, dreptul de proprietate se constata sau se stabileste în cote-parti ideale, potrivit dreptului comun.  
(2) De prevederile prezentei legi beneficiaza si mostenitorii persoanelor fizice îndreptatite.  
(3) Succesibilii care, dupa data de 6 martie 1945, nu au acceptat mostenirea sunt repusi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a caror restituire se solicita în temeiul prezentei legi.  

Articolul 5.

Nu sunt îndreptatite la restituire sau la alte masuri reparatorii persoanele care au primit despagubiri potrivit acordurilor internationale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa care face parte integranta din prezenta lege.  

Articolul 6.

(1) Prin imobile, în sensul prezentei legi, se întelege terenurile, cu sau fara constructii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluarii în mod abuziv, precum si bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste constructii, inclusiv terenurile fara constructii afectate de lucrari de investitii de interes public aprobate, daca nu a început constructia acestora.  
(2) Masurile reparatorii privesc si utilajele si instalatiile preluate de stat sau de alte persoane juridice o data cu imobilul, în afara de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse.  

Articolul 7.

(1) De regula, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natura.  
(2) Daca restituirea în natura este posibila, persoana îndreptatita nu poate opta pentru masuri reparatorii prin echivalent decât în cazurile expres prevazute de prezenta lege.  

Articolul 8.

(1) Nu intra sub incidenta prezentei legi terenurile al caror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, si prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997.  
(2) Regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor religioase sau comunitatilor minoritatilor nationale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Pâna la adoptarea acestor reglementari este interzisa înstrainarea imobilelor în cauza sau schimbarea destinatiei acestora.  
   
CAPITOLUL II     Restituirea în natura sau masuri reparatorii prin echivalent   

Articolul 9 .

(1) Imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se afla în prezent, se restituie în natura în starea în care se afla la data cererii de restituire si libere de orice sarcini.  
(2) În cazul imobilelor care aveau numai alta destinatie decât aceea de locuinta si care au fost demolate sau a caror restituire în natura, în tot sau în parte, nu este posibila, restituirea prin masuri reparatorii în echivalent se face prin acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare, de actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital ori prin compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de detinator, cu acordul persoanei îndreptatite.  

Articolul 10 .

(1) În situatia imobilelor preluate în mod abuziv si demolate total sau partial restituirea în natura se dispune pentru terenul liber si pentru constructiile ramase nedemolate, urmând sa se respecte documentatiile de urbanism legal aprobate, iar pentru constructiile demolate si terenurile ocupate masurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.  
(2) În cazul în care pe terenurile imobilelor preluate în mod abuziv s-au ridicat constructii, persoana îndreptatita poate obtine restituirea în natura a partii de teren ramase libera, urmând sa se respecte documentatiile de urbanism legal aprobate.  
(3) Se restituie în natura terenurile pe care s-au ridicat constructii neautorizate în conditiile legii dupa data de 1 ianuarie 1990, precum si constructii usoare sau demontabile.  
(4) În cazul imobilelor preluate în mod abuziv si distruse ca urmare a unor calamitati naturale persoana îndreptatita beneficiaza de restituirea în natura pentru terenul liber. Daca terenul nu este liber, masurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent.  
(5) Dispozitiile alin. (4) se aplica în mod corespunzator si imobilelor rechizitionate în baza Legii nr. 139/1940 si distruse în timpul razboiului, daca nu au primit despagubiri.  
(6) Valoarea corespunzatoare a constructiilor preluate în mod abuziv si demolate se stabileste potrivit actelor normative în vigoare la data demolarii, actualizata cu indicele inflatiei la data platii efective.  
(7) Valoarea terenurilor, precum si a constructiilor nedemolate preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în natura, se stabileste potrivit actelor normative în vigoare.  
(8) În situatiile prevazute la alin. (1), (2) si (4) masurile reparatorii în echivalent sunt cele prevazute la art. 9 alin. (2), la alegerea persoanei îndreptatite.  
(9) În situatiile prevazute la alin. (1), (2) si (4), pentru imobilele care aveau numai alta destinatie decât aceea de locuinta masurile reparatorii prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).  

Articolul 11.

(1) Imobilele expropriate si ale caror constructii nu au fost demolate se pot restitui integral în natura persoanelor îndreptatite, daca nu au fost înstrainate, cu respectarea dispozitiilor legale. Daca persoana îndreptatita a primit o despagubire, restituirea în natura este conditionata de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despagubirii primite, actualizata cu indicele inflatiei.  
(2) În cazul în care constructiile expropriate au fost demolate partial sau total, dar nu s-au executat lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natura cu constructiile ramase, iar pentru constructiile demolate masurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Daca persoana îndreptatita a primit o despagubire, restituirea este conditionata de rambursarea diferentei dintre valoarea despagubirii primite si valoarea constructiilor demolate, actualizata cu indicele inflatiei.  
(3) În cazul în care constructiile expropriate au fost integral demolate si lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul partial, persoana îndreptatita poate obtine restituirea în natura a partii de teren ramase libera, pentru cea ocupata de constructii noi si pentru cea necesara în vederea bunei utilizari a acestora masurile reparatorii stabilindu-se în echivalent.  
(4) În cazul în care lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa functional întregul teren afectat, masurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.  
(5) Valoarea constructiilor expropriate în vederea demolarii se stabileste potrivit actelor normative în vigoare la data exproprierii si se actualizeaza cu indicele inflatiei la data platii efective.  
(6) Valoarea terenurilor apartinând imobilelor expropriate în vederea demolarii se stabileste potrivit actelor normative aplicabile la data intrarii în vigoare a prezentei legi.  
(7) În situatiile prevazute la alin. (2), (3) si (4) valoarea masurilor reparatorii în echivalent se stabileste prin scaderea valorii actualizate a despagubirilor primite pentru teren, respectiv pentru constructii, din valoarea corespunzatoare a partii din imobilul expropriat - teren si constructii - care nu se poate restitui în natura, stabilita potrivit alin. (5) si (6).  
(8) Pentru situatiile prevazute la alin. (2), (3) si (4) masurile reparatorii prin echivalent constau în acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital, în functie de optiunea persoanei îndreptatite.  
(9) În situatiile prevazute la alin. (2), (3) si (4), pentru imobilele care aveau numai alta destinatie decât aceea de locuinta masurile reparatorii prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).  

Articolul 12.

(1) În situatia imobilelor preluate cu titlu valabil, detinute de stat, de o organizatie cooperatista sau de orice alta persoana juridica, daca persoana îndreptatita a primit o despagubire, restituirea în natura este conditionata de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despagubirii primite, actualizata cu indicele inflatiei.  
(2) Persoana îndreptatita poate opta, în situatiile prevazute la alin. (1), în cazul în care despagubirea primita nu a fost corespunzatoare valorii imobilului, pentru completarea în echivalent a despagubirii de la valoarea actualizata cu indicele inflatiei a despagubirii primite pâna la valoarea corespunzatoare a imobilului.  
(3) Valoarea corespunzatoare pentru constructii se stabileste potrivit prevederilor art. 11 alin. (5), iar cea pentru teren se stabileste potrivit prevederilor art. 11 alin. (6).  
(4) Masurile reparatorii prin echivalent pentru situatiile prevazute la alin. (2) se stabilesc prin acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital, în functie de optiunea persoanei îndreptatite.  

Articolul 13.

(1) În cazul imobilelor restituite prin procedurile administrative prevazute de prezenta lege sau prin hotarâre judecatoreasca sunt aplicabile prevederile privind contractele de închiriere cuprinse în Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte.  
(2) Contractele de închiriere pentru imobilele restituite în natura, ocupate de misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentantele organizatiilor internationale interguvernamentale acreditate în România si de personalul strain al acestora, se prelungesc de drept pentru o perioada de 5 ani, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului.

Articolul 14.

(1) Daca imobilul prevazut la art. 13 alin. (1) face obiectul unui contract de concesiune, locatie de gestiune, asociere în participatiune sau al unei operatiuni de leasing, persoana îndreptatita poate opta pentru restituirea în natura sau pentru masuri reparatorii în echivalent.  
(2) În situatia optiunii pentru restituirea în natura persoana îndreptatita se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice detinatoare în contractele prevazute la alin. (1), daca aceste contracte au fost încheiate potrivit legii.  

Articolul 15.

(1) Contractele de închiriere prevazute la art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 se vor încheia pentru o perioada de 5 ani. În cazul în care chiriasului i se pune la dispozitie o alta locuinta corespunzatoare, acesta este obligat sa elibereze de îndata locuinta ocupata.  
(2) Neîncheierea noului contract de închiriere în cazul prevazut la art. 9 si 10 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, cauzata de neîntelegerea asupra cuantumului chiriei cerute de proprietar sau de pretentia acestuia de restrângere a suprafetei locative pentru persoanele prevazute la art. 32 alin. (1) din aceeasi ordonanta, atrage prelungirea de drept a contractului de închiriere pâna la încheierea noului contract. 
(3) Pentru chiriasii persoane fizice din imobilele restituite în natura, precum si pentru cei din locuintele prevazute la art. 26 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, ale caror venituri nete lunare pe membru de familie se situeaza între venitul mediu net lunar pe economie si dublul acestuia, nivelul maxim al chiriei nu poate depasi 25% din venitul net lunar pe familie. Dispozitiile art. 31 alin. (2) si ale art. 33 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 se aplica în mod corespunzator. În cazul în care chiria astfel calculata este mai mica decât cea calculata potrivit art. 26-30 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, proprietarul este scutit de impozitul pe teren si cladire, de impozitul pe chirie si este exonerat de raspundere pentru obligatiile ce îi revin pe durata contractului de închiriere respectiv.  
(4) Pentru persoanele cu handicap, pentru persoanele prevazute în Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989, în Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi si în Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, la efectuarea schimbului obligatoriu prevazut la cap. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 locuinta oferita trebuie sa asigure conditii de folosinta similare celor existente în locuinta detinuta.  
(5) Chiriasii ale caror contracte de închiriere nu s-au reînnoit pentru motivele prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 au prioritate la acordarea înlesnirilor prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, precum si a celor prevazute de Legea nr. 152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte.  

Articolul 16.

(1) În situatia imobilelor ocupate de unitati bugetare din învatamânt, din sanatate, asezaminte social-culturale sau de institutii publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizatiilor internationale interguvernamentale acreditate în România, precum si de personalul cu rang diplomatic al acestora, necesare în vederea continuarii activitatilor de interes public, social-cultural sau obstesc, fostilor proprietari li se acorda masuri reparatorii prin echivalent, în conditiile prezentei legi.  
(2) Ministerele de resort, precum si celelalte institutii publice interesate vor propune, iar Guvernul va stabili prin hotarâre, imobilele care nu vor fi retrocedate în natura si pentru care se acorda masuri reparatorii prin echivalent potrivit alin. (1).  
(3) În cazul în care imobilul nu mai este necesar potrivit scopului legal stabilit, fostii proprietari care beneficiaza de masuri reparatorii prin echivalent, în cazurile prevazute la alin. (1), vor fi notificati pentru a opta în viitor pentru restituirea în natura. În aceste cazuri persoanele beneficiare de masuri reparatorii vor restitui sumele primite sau echivalentul bunurilor ori serviciilor, actualizate cu rata inflatiei.  
(4) Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica imobilelor preluate fara titlu valabil.  
(5) Litigiile se solutioneaza potrivit dreptului comun, cu celeritate.

 
Articolul 17.

(1) Statul, precum si institutiile publice, unitatile de învatamânt sau asezamintele social-culturale, care ocupa imobilul cu contract de închiriere, au drept de preemtiune la cumpararea acestuia.  
(2) Acest drept se poate exercita, sub sanctiunea decaderii, în termen de 90 de zile de la data primirii notificarii privind intentia de vânzare.  
(3) Notificarea se face prin executorul judecatoresc, potrivit legii.  
(4) Contractele de vânzare-cumparare încheiate cu încalcarea dreptului de preemtiune sunt lovite de nulitate.  

Articolul 18.

Masurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent si în urmatoarele cazuri:  
a) persoana îndreptatita era asociat la persoana juridica proprietara a imobilelor si a activelor la data preluarii acestora în mod abuziv, cu exceptia cazului în care persoana îndreptatita era unic asociat sau persoanele îndreptatite asociate erau membri ai aceleiasi familii;  
b) imobilul nu mai exista la data intrarii în vigoare a prezentei legi, cu exceptia imobilelor distruse ca urmare a unor calamitati naturale;  
c) imobilul a fost transformat, astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat, daca partile nu au convenit altfel;  
d) imobilul a fost înstrainat fostului chirias cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului.  
Articolul 19.

(1) Persoanele care au primit despagubiri în conditiile Legii nr. 112/1995 pot solicita numai restituirea în natura, cu obligatia returnarii sumei reprezentând despagubirea primita, actualizata cu indicele inflatiei, daca imobilul nu a fost vândut pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi.  
(2) În cazul în care persoana îndreptatita a optat pentru despagubiri si imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi, persoana îndreptatita are dreptul la masuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea corespunzatoare a întregului imobil, teren si constructii. Daca persoanele îndreptatite au primit despagubiri, ele au dreptul la diferenta dintre valoarea încasata, actualizata cu indicele inflatiei, si valoarea corespunzatoare a imobilului, care se acopera prin acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital, în functie de optiunea persoanei fizice sau juridice îndreptatite. Daca persoanei îndreptatite i s-a stabilit despagubirea potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 si nu a încasat-o, valoarea astfel stabilita i se va acorda în despagubiri banesti, iar diferenta pâna la valoarea corespunzatoare a imobilului se va acoperi prin acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital, în functie de optiunea acesteia.  
(3) În cazul în care valoarea despagubirii nu a fost înca stabilita potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, calculul si plata masurilor reparatorii se vor stabili potrivit alin. (2).  
(4) Persoanele îndreptatite care nu au formulat cereri potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, precum si cele ale caror cereri au fost respinse ori nu au fost solutionate pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi au dreptul de a formula o asemenea cerere în conditiile prezentei legi.  
   
CAPITOLUL III Proceduri de restituire  
 
  Articolul 20.

(1) Imobilele - terenuri si constructii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinatie, care sunt detinute la data intrarii în vigoare a prezentei legi de o regie autonoma, o societate sau companie nationala, o societate comerciala la care statul sau o autoritate a administratiei publice centrale sau locale este actionar ori asociat majoritar, de o organizatie cooperatista sau de orice alta persoana juridica, vor fi restituite persoanei îndreptatite, în natura, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata a organelor de conducere ale unitatii detinatoare.  
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si în cazul în care statul sau o autoritate publica centrala sau locala ori o organizatie cooperatista este actionar sau asociat minoritar al unitatii care detine imobilul, daca valoarea actiunilor sau partilor sociale detinute este mai mare sau egala cu valoarea corespunzatoare a imobilului a carui restituire în natura este ceruta.  
(3) În cazul primariilor restituirea în natura sau prin echivalent catre persoana îndreptatita se face prin dispozitia motivata a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti.  
(4) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1) si (2), în cazul bunurilor detinute de o organizatie cooperatista, persoana îndreptatita poate opta si pentru masuri reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri ori servicii sau despagubiri banesti.

Articolul 21.

(1) Persoana îndreptatita va notifica în termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi persoana juridica detinatoare, solicitând restituirea în natura a imobilului. În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare imobil.  
(2) Notificarea va cuprinde denumirea si adresa persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei îndreptatite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum si valoarea estimata a acestuia.  
(3) Notificarea va fi comunicata prin executorul judecatoresc de pe lânga judecatoria în a carei circumscriptie teritoriala se afla imobilul solicitat sau în a carei circumscriptie îsi are sediul persoana juridica detinatoare a imobilului. Executorul judecatoresc va înregistra notificarea si o va comunica persoanei notificate în termen de 7 zile de la data înregistrarii.  
(4) Notificarea înregistrata face dovada deplina în fata oricaror autoritati, persoane fizice sau juridice, a respectarii termenului prevazut la alin. (1), chiar daca a fost adresata altei unitati decât cea care detine imobilul.  
(5) Nerespectarea termenului de 6 luni prevazut pentru trimiterea notificarii atrage pierderea dreptului de a solicita în justitie masuri reparatorii în natura sau prin echivalent

Articolul 22.

Actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum si, în cazul mostenitorilor, cele care atesta aceasta calitate vor fi depuse ca anexe la notificare o data cu aceasta sau în termen de cel mult 18 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.  

Articolul 23.

(1) În termen de 60 de zile de la înregistrarea notificarii sau, dupa caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 22 unitatea detinatoare este obligata sa se pronunte, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata, asupra cererii de restituire în natura.  
(2) Persoana îndreptatita are dreptul sa sustina în fata organelor de conducere ale unitatii detinatoare cererea de restituire în natura. În acest scop ea va fi invitata în scris, în timp util, sa ia parte la lucrarile organului de conducere al unitatii detinatoare.  
(3) Decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata se comunica persoanei îndreptatite în termen de cel mult 10 zile de la data adoptarii.  
(4) Decizia sau, dupa caz, dispozitia de aprobare a restituirii în natura a imobilului face dovada proprietatii persoanei îndreptatite asupra acestuia, are forta probanta a unui înscris autentic si constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, dupa îndeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara.  
(5) Decizia sau, dupa caz, dispozitia prevazuta la alin. (4) trebuie pusa în executare în termen de 3 ani de la data primirii ei de catre persoana îndreptatita.  
(6) Prevederile alin. (1)-(5) sunt aplicabile si dispozitiilor emise de primari potrivit art. 20 alin. (3).  

Articolul 24.

(1) Daca restituirea în natura nu este aprobata sau nu este posibila, dupa caz, detinatorul imobilului este obligat ca, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata, în termenul prevazut la art. 23 alin. (1) sa faca persoanei îndreptatite o oferta de restituire prin echivalent, corespunzatoare valorii imobilului.  
(2) În cazul imobilelor cu destinatia de locuinte, daca restituirea în natura nu este posibila, oferta de restituire prin echivalent se poate face sub forma unor despagubiri banesti. Persoana îndreptatita poate opta pentru celelalte forme de restituire prin echivalent, corespunzatoare valorii imobilului.  
(3) În termen de 60 de zile de la primirea ofertei persoana îndreptatita este obligata sa raspunda în scris daca accepta sau refuza oferta. Lipsa raspunsului scris echivaleaza cu neacceptarea ofertei.  
(4) Daca oferta acceptata consta în bunuri imobile, sunt aplicabile prevederile art. 23 alin. (4).  
(5) Daca oferta acceptata consta în bunuri mobile sau servicii, sunt aplicabile dispozitiile dreptului comun în materie, dupa caz.  
(6) Daca oferta acceptata consta în titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau, dupa caz, în actiuni, persoana îndreptatita va urma procedura prevazuta la cap. IV.  
(7) Daca oferta este refuzata potrivit alin. (3), persoana îndreptatita poate ataca în justitie decizia prevazuta la alin. (1) în termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia.  
(8) Competenta de solutionare revine sectiei civile a tribunalului în a carui circumscriptie teritoriala se afla sediul unitatii detinatoare. Hotarârea tribunalului este supusa cailor legale de atac.

 
Articolul 25.

(1) Dispozitiile art. (23) sunt aplicabile si în situatia în care persoana juridica notificata detine numai în parte bunurile imobile solicitate. În aceasta situatie persoana juridica detinatoare va emite decizia motivata de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o detine.  
(2) Persoana juridica notificata va comunica persoanei îndreptatite toate datele privind persoana fizica sau juridica detinatoare a celeilalte parti din imobilul solicitat. Totodata va anexa la comunicare si copii de pe actele de transfer al dreptului de proprietate sau, dupa caz, de administrare. În cazul în care nu detine aceste date persoana juridica notificata va comunica acest fapt persoanei îndreptatite. (3) Comunicarea prevazuta la alin. (2) si, dupa caz, actele anexate vor fi transmise persoanei îndreptatite prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.  
(4) Termenul de 6 luni prevazut la art. 21 alin. (1) curge în acest caz de la data primirii comunicarii prevazute la alin. (3).  
(5) Dispozitiile alin. (2), (3) si (4) se aplica în mod corespunzator si în cazul în care unitatea notificata nu detine nici macar în parte imobilul solicitat, dar comunica persoanei îndreptatite datele de identificare a unitatii detinatoare.  
(6) Dispozitiile art. 24 se aplica în mod corespunzator.

Articolul 26 .

(1) În cazul în care persoana îndreptatita nu cunoaste detinatorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primariei în a carei raza se afla imobilul, respectiv Primariei Municipiului Bucuresti. Termenul de 6 luni prevazut la art. 21 alin. (1) curge, dupa caz, de la data intrarii în vigoare a prezentei legi sau de la data primirii comunicarii prevazute la art. 25 alin. (3).  
(2) În termen de 30 de zile primaria notificata este obligata sa identifice unitatea detinatoare si sa comunice persoanei îndreptatite elementele de identificare a acesteia.  
(3) În cazul în care unitatea detinatoare nu a fost identificata, persoana îndreptatita poate chema în judecata statul, prin Ministerul Finantelor Publice, în termen de 90 de zile de la data la care a expirat termenul prevazut la alin. (1), daca nu a primit comunicarea din partea primariei, sau de la data comunicarii, solicitând restituirea în natura sau, dupa caz, masuri reparatorii prin echivalent în formele prevazute de prezenta lege.

Articolul 27.

(1) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidentiate în patrimoniul unei societati comerciale privatizate cu respectarea dispozitiilor legale, persoana îndreptatita are dreptul la masuri reparatorii prin echivalent, constând în bunuri ori servicii, actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital sau titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare, corespunzatoare valorii imobilelor solicitate.  
(2) Notificarea prin care se solicita restituirea potrivit alin. (1) se adreseaza institutiei publice implicate care a efectuat privatizarea - Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (fostul Fond al Proprietatii de Stat), ministerul de resort, autoritatea administratiei publice locale - în a carei raza este sau era situat imobilul, indiferent de valoarea acestuia.  
(3) În situatia bunurilor imobile preluate cu titlu valabil, înstrainate sub orice forma din patrimoniul administratiei publice centrale sau locale, persoana îndreptatita va notifica organele de conducere ale acesteia. În acest caz masurile reparatorii în echivalent sunt cele prevazute la art. 9 alin. (2), la alegerea persoanei îndreptatite.  
(4) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, care au fost detinute de o organizatie cooperatista si au fost înstrainate de aceasta cu respectarea legii, persoana îndreptatita are dreptul la masuri reparatorii în echivalent constând în bunuri ori servicii sau despagubiri banesti. Notificarea se adreseaza organizatiei cooperatiste care a detinut imobilul, indiferent de valoarea acestuia.

Articolul 28.

(1) În termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei îndreptatite organele de conducere ale institutiei publice implicate în privatizare, prevazuta la art. 27 alin. (2), respectiv ale organizatiei cooperatiste prevazute la art. 27 alin. (4), vor stabili prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata valoarea si modalitatea masurilor reparatorii corespunzatoare convenite prin negociere.  
(2) Termenul de 60 de zile prevazut la alin. (1) poate fi prelungit numai la cererea persoanei îndreptatite, în vederea completarii dovezilor necesare, sau în caz de imposibilitate a prezentarii persoanei îndreptatite, dovedita cu înscrisuri. Prelungirea termenului în vederea completarii dovezilor necesare nu poate depasi 18 luni de la data înregistrarii notificarii, sub sanctiunea solutionarii cererii pe baza actelor doveditoare existente la dosar.

Articolul 29.

Decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata a organului de conducere al institutiei publice implicate în privatizare, respectiv al organizatiei cooperatiste, se va emite pe baza avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice si se va comunica persoanei îndreptatite în termen de 15 zile de la data adoptarii. Dispozitiile art. 23 alin. (4) se aplica în mod corespunzator. Organele teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice vor emite avizul, cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de prezenta lege.

Articolul 30 .

(1) În termen de 6 luni de la primirea deciziei sau, dupa caz, a dispozitiei motivate care confera dreptul de a primi titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare persoana îndreptatita este obligata sa solicite Ministerului Finantelor Publice eliberarea acestor titluri, sub sanctiunea diminuarii valorii stabilite cu 10% în caz de întârziere.  
(2) În termen de 3 luni de la primirea cererii persoanei îndreptatite Ministerul Finantelor Publice este obligat sa elibereze titlurile de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare, garantate de stat, sub sanctiunea platii unor penalitati de întârziere de 0,1% pe zi din valoarea sumei totale.

Articolul 31.

(1) Daca în termenul stabilit la art. 28 alin. (1) nu s-a convenit asupra valorii corespunzatoare si asupra modalitatilor de acordare a masurilor reparatorii, se va încheia un proces-verbal de divergenta.  
(2) În termen de 6 luni de la data procesului-verbal de divergenta persoana îndreptatita se poate adresa sectiei civile a tribunalului în a carui circumscriptie teritoriala se afla sediul persoanei juridice cu care este în litigiu, sub sanctiunea pierderii dreptului la masurile reparatorii prevazute de prezenta lege.  
(3) Cererea se va judeca cu celeritate. La primirea cererii se va fixa un prim termen cu citarea partilor în camera de consiliu, la care se va dispune efectuarea unei expertize având ca obiect stabilirea valorii corespunzatoare a imobilului în vederea acordarii masurilor reparatorii prin echivalent si se va desemna un expert tehnic sau contabil, dupa caz. Valoarea corespunzatoare a imobilului va fi stabilita numai pe baza de expertiza, care va tine seama si de sarcinile bunului, atât la preluare, cât si la restituire.  
(4) Daca persoana îndreptatita opteaza prin cerere pentru titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare, va fi citat în cauza si Ministerul Finantelor Publice.  
(5) Hotarârea tribunalului este supusa cailor legale de atac.  
(6) În cazul în care persoana îndreptatita a optat în cererea adresata justitiei pentru actiuni, prin hotarâre judecatoreasca instanta va constata valoarea corespunzatoare stabilita prin expertiza si va obliga institutia publica implicata în privatizare sa emita o decizie sau, dupa caz, o dispozitie motivata în temeiul careia persoana îndreptatita va primi actiuni.  
(7) Daca persoana îndreptatita a optat în cerere pentru titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare, prin hotarâre judecatoreasca instanta va constata valoarea corespunzatoare stabilita prin expertiza si va obliga Ministerul Finantelor Publice sa emita titlurile respective.

Articolul 32.

(1) Persoanele care aveau calitatea de asociat al persoanelor juridice nationalizate prin Legea nr. 119/1948 sau prin alte acte normative au dreptul la masuri reparatorii constând în actiuni acordate cu precadere la societatea comerciala care a preluat patrimoniul persoanei juridice nationalizate sau cu prioritate la o alta societate comerciala tranzactionata pe piata de capital.  
(2) De prevederile alin. (1) nu beneficiaza persoanele fizice sau juridice care au primit despagubiri pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi, în conditiile art. 5.  
(3) Actiunile se vor acorda, la cererea persoanei îndreptatite, de catre institutia publica implicata în privatizarea societatii comerciale mentionate la alin. (1).  
(4) Recalcularea valorii actiunilor se face de catre institutia publica implicata în privatizare în baza valorii activului net din ultimul bilant contabil, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau înregistrat la registrul comertului înaintea nationalizarii, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Nationala a României si a indicelui inflatiei stabilit de Institutul National de Statistica si Studii Economice.  
(5) În termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi Banca Nationala a României va stabili coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi.  
(6) În termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei îndreptatite sau în termenul prelungit conform art. 28 institutia publica implicata în privatizare va stabili prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata valoarea recalculata a actiunilor.  
(7) Daca persoana îndreptatita solicita actiuni, institutia publica implicata în privatizare va stabili în urma negocierii, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata, societatile comerciale si numarul de actiuni corespunzatoare valorii recalculate.  
(8) Persoana îndreptatita poate negocia cu institutia publica implicata în privatizare si alte forme de masuri reparatorii în echivalent.

Articolul 33.

(1) În situatia imobilelor pentru care la art. 10 si 11 a fost stabilita restituirea în echivalent persoana îndreptatita adreseaza notificarea prevazuta la art. 21 alin. (1) primariei în a carei raza s-a aflat imobilul, respectiv Primariei Municipiului Bucuresti.  
(2) Masurile reparatorii în echivalent se stabilesc prin dispozitie motivata a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti, cu avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dat în urma verificarii conditiilor de fond si de forma prevazute de prezenta lege.  
(3) Dispozitiile art. 21-26 se aplica în mod corespunzator.  
 
CAPITOLUL IV   Masuri reparatorii prin echivalent sub forma de titluri de valoare nominala sau de actiuni  
 
Articolul 34.

(1) În termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi Ministerul Finantelor Publice Publice va elabora norme metodologice privind emiterea, înregistrarea si utilizarea titlurilor de valoare nominala.  
(2) Titlurile de valoare nominala emise de Ministerul Finantelor Publice conform art. 30 alin. (2) pot circula pe piata si pot fi folosite exclusiv în procesul de privatizare.  
(3) Institutiile publice implicate în privatizare, precum si Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (fostul Fond al Proprietatii de Stat) sunt obligate sa primeasca în plata titlurile de valoare nominala prevazute la alin. (2) pentru cumpararea de actiuni si active ale societatilor comerciale în curs de privatizare.  
(4) Termenul de valorificare a titlurilor de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare este de cel mult 7 ani de la data emisiunii titlului, la valoarea actualizata în raport cu indicele inflatiei.

Articolul 35.

(1) În cazul în care masurile reparatorii în echivalent se fac prin actiuni persoana îndreptatita se adreseaza uneia dintre institutiile publice implicate în privatizare, prevazute la art. 27 alin. (2), cu o cerere, în termen de 60 de zile de la primirea deciziei sau, dupa caz, a dispozitiei motivate.  
(2) Institutia publica implicata în privatizare este obligata ca în termen de 60 de zile de la data primirii cererii sa invite persoana îndreptatita pentru a negocia masurile reparatorii în echivalent.  
 
CAPITOLUL V  Masuri reparatorii prin echivalent sub forma de despagubiri banesti  
 
Articolul 36.

(1) Despagubirile banesti se acorda conform prevederilor prezentului capitol.  
(2) Notificarile prin care persoana îndreptatita solicita acordarea de despagubiri banesti sau opteaza pentru despagubiri banesti se adreseaza prefecturii în a carei raza se afla ori s-a aflat imobilul preluat abuziv, în termenul si în conditiile reglementate de art. 21.  
(3) În cazul în care persoana îndreptatita a solicitat restituirea în natura, dar aceasta nu a fost aprobata sau nu este posibila, potrivit legii, unitatea detinatoare sau, dupa caz, primaria va transmite decizia, respectiv dispozitia privind oferta de acordare a despagubirilor banesti, prefecturii în a carei raza acestea îsi au sediul, în termen de 60 de zile de la primirea notificarii. Daca valoarea imobilului s-a stabilit prin expertiza, se va anexa si o copie de pe expertiza, iar daca oferta nu a fost acceptata si persoana îndreptatita s-a adresat instantei, se va face aceasta mentiune.  
(4) În cazul în care nu s-a efectuat o expertiza pentru stabilirea valorii imobilului, decizia sau, dupa caz, dispozitia mentionata la alin. (2) va cuprinde în mod obligatoriu valoarea

estimativa a acestuia.

Articolul 37.

Dupa centralizarea notificarilor si a ofertelor de acordare a despagubirilor banesti prefecturile vor transmite centralizatoarele, împreuna cu materialele primite, Ministerului Finantelor Publice.

Articolul 38.

Pentru evaluarea despagubirilor banesti care urmeaza sa fie acordate persoanelor îndreptatite, în termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi se va constitui prin decizie a primului-ministru o comisie interministeriala formata din 2-3 reprezentanti ai Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Administratiei Publice.

Articolul 39 .

Secretariatul comisiei interministeriale se asigura de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

 

Articolul 40.

Pe baza evaluarii despagubirilor banesti, în termen de un an de la expirarea termenului de 6 luni prevazut de lege pentru depunerea notificarilor, prin lege speciala se vor reglementa modalitatile, cuantumul si procedurile de acordare a despagubirilor banesti, care pot fi plafonate.  
   
CAPITOLUL VI   Dispozitii tranzitorii si finale  
  
Articolul 41

Încalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, administrativa, civila sau penala.

Articolul 42.

(1) Distrugerile si degradarile cauzate imobilelor care fac obiectul prezentei legi dupa intrarea în vigoare a acesteia si pâna în momentul predarii efective catre persoana îndreptatita cad în sarcina detinatorului imobilului.  
(2) Detinatorul imobilului, în prezenta persoanei îndreptatite, va încheia un proces-verbal privind starea de fapt a imobilului, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii.  
(3) În cazul nerespectarii de catre detinatorul imobilului a termenului prevazut la alin. (2), persoana îndreptatita se poate adresa executorului judecatoresc, care va întocmi procesul-verbal privind situatia reala a imobilului.  
(4) În vederea recuperarii cheltuielilor suportate de persoana îndreptatita pentru întocmirea procesului-verbal privind situatia de fapt a imobilului prin executorul judecatoresc copia legalizata de pe procesul-verbal constituie titlu executoriu împotriva detinatorului imobilului.

Articolul 43.

(1) Imobilele care în urma procedurilor prevazute la cap. III nu se restituie persoanelor îndreptatite ramân în administrarea detinatorilor actuali.  
(2) Imobilele cu alta destinatie decât cea de locuinta, prevazute la alin. (1), se pot înstraina potrivit legislatiei în vigoare. Detinatorii cu titlu valabil la data intrarii în vigoare a prezentei legi au drept de preemtiune.  
(3) Imobilele cu destinatia de locuinte, prevazute la alin. (1), pot fi înstrainate potrivit legislatiei în vigoare, chiriasii având drept de preemtiune.  
(4) Sumele încasate ca urmare a vânzarii imobilelor prevazute la alin. (3) vor alimenta fondul prevazut la art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.

Articolul 44.

(1) Chiriasii carora, în temeiul prevederilor art. 9 alin. 1-4 din Legea nr. 112/1995, li s-au vândut, cu respectarea prevederilor acestei legi, apartamentele în care locuiau au dreptul sa le înstraineze sub orice forma înainte de împlinirea termenului de 10 ani de la data cumpararii numai persoanei îndreptatite, fost proprietar al acelei locuinte.  
(2) Pretul vânzarii nu poate fi mai mare decât valoarea actualizata a pretului platit de chirias la cumpararea locuintei în baza Legii nr. 112/1995, cu exceptia situatiilor când partile convin altfel.  
(3) În termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi persoana îndreptatita trebuie sa notifice chiriasului dobânditor intentia de a cumpara locuinta si adresa unde poate fi gasita.  
(4) Persoana îndreptatita care a primit despagubiri banesti pentru imobil este obligata sa restituie statului, daca este cazul, diferenta dintre valoarea despagubirilor primite si pretul de cumparare platit fostului chirias, actualizate.

Articolul 45.

(1) Persoanele carora li s-a restituit în natura un imobil cu destinatia de locuinta si care detin cu chirie în aceeasi localitate o locuinta din fondul locativ de stat sunt obligate sa puna la dispozitie primariei aceasta locuinta la data mutarii efective în imobilul restituit. Locuintele din fondul locativ de stat eliberate se constituie într-un fond locativ special destinat chiriasilor din imobilele restituite fostilor proprietari.  
(2) Familiilor cu mijloace financiare situate sub nivelul venitului minim pe economie, invalizilor, pensionarilor si persoanelor cu handicap li se vor asigura locuinte sociale construite dintr-un fond constituit în cota de 2% din sumele obtinute din privatizare si care va fi prevazut anual în Legea bugetului de stat.

Articolul 46.

(1) Actele juridice de înstrainare, inclusiv cele facute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidenta prevederilor prezentei legi, sunt valabile daca au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrainarii.  
(2) Actele juridice de înstrainare, inclusiv cele facute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fara titlu valabil, sunt lovite de nulitate absoluta, în afara de cazul în care actul a fost încheiat cu bunacredinta.  
(3) Actele juridice de înstrainare, inclusiv cele facute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobilele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b), sunt lovite de nulitate absoluta, buna-credinta neputând fi invocata în aceste cazuri.  
(4) Actele juridice de înstrainare, inclusiv cele întocmite în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate absoluta daca au fost încheiate cu încalcarea dispozitiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrainarii.  
(5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie în termen de un an de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.

Articolul 47.

(1) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile si în cazul actiunilor în curs de judecata, persoana îndreptatita putând alege calea acestei legi, renuntând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea cauzei.  
(2) În cazul actiunilor formulate potrivit art. 46 si 48, procedura de restituire începuta în temeiul prezentei legi este suspendata pâna la solutionarea acelor actiuni prin hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila. Persoana îndreptatita va înstiinta de îndata persoana notificata, potrivit art. 21 alin. (1).  
(3) În cazul în care persoanei îndreptatite i s-a respins, prin hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila, actiunea privind restituirea în natura a bunului solicitat, termenul de notificare prevazut la art. 21 alin. (1) curge de la data ramânerii definitive si irevocabile a hotarârii judecatoresti.

Articolul 48.

Persoanele îndreptatite, precum si persoanele vatamate într-un drept al lor, carora pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi li s-au respins, prin hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile, actiunile având ca obiect bunuri preluate în mod abuziv de stat, de organizatii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura solutiilor pronuntate, masuri reparatorii în natura sau prin echivalent, în conditiile prezentei legi.

Articolul 49.

(1) Chiriasii au dreptul la despagubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinatia de locuinta prin îmbunatatirile necesare si utile.  
(2) În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat cu titlu valabil, obligatia de despagubire prevazuta la alin. (1) revine persoanei îndreptatite.  
(3) În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat fara titlu valabil, obligatia de despagubire revine statului sau unitatii detinatoare.  
(4) Valoarea despagubirilor prevazute la alin. (1) se stabileste pe baza de expertiza.  
(5) Prin îmbunatatiri, în sensul prezentei legi, se întelege cheltuielile necesare si utile. Cuantumul despagubirilor se stabileste la valoarea actualizata a cheltuielilor, scazându-se gradul de uzura al îmbunatatirilor, în raport cu durata de viata normala a acestora, care se suporta de chiriasi.

Articolul 50.

Secretarii unitatilor administrativ-teritoriale vor lua masuri pentru conservarea tuturor dosarelor constituite de comisiile de aplicare a Legii nr. 112/1995, vor elibera, la cerere, copii de pe actele existente la dosar si vor da relatiile solicitate de persoanele îndreptatite.

Articolul 51.

Cererile sau actiunile în justitie, precum si transcrierea sau intabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor prezentei legi si de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxe de timbru.

Articolul 52.

La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga orice alte dispozitii contrare.  
  
Aceasta lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 14 noiembrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României. 

SUS PENTRU ALTE LEGI

LEGE nr.114 din 11 octombrie 1996 - Legea locuintei

 

Textul actului publicat in M.Of. nr. 254/21 oct. 1996

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

 

Reglementarea cadrului general de realizare, exploatare si administrare a locuintelor are la baza urmatoarele principii:

Accesul liber si neingradit la locuinta este un drept al fiecarui cetatean.

Realizarea locuintelor constituie un obiectiv major, de interes national, pe termen lung, al administratiei publice centrale si locale.

 

CAPITOLUL I Dispozitii generale

 

Articolul 1.
Prezenta lege reglementeaza aspectele sociale, economice, tehnice si juridice ale constructiei si folosintei locuintelor.

Articolul 2.
Termenii utilizati in cuprinsul prezentei legi au urmatorul inteles:

a) Locuinta

Constructie alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii.

b) Locuinta convenabila

Locuinta care, prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinta utilizatorului si caracteristicile locuintei, la un moment dat, acopera necesitatile esentiale de odihna, preparare a hranei, educatie si igiena, asigurand exigentele minimale prezentate in anexa nr. 1 la prezenta lege.

c) Locuinta sociala

Locuinta care se atribuie cu chirie subventionata unor persoane sau familii, a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei.

d) Locuinta de serviciu

Locuinta destinata functionarilor publici, angajatilor unor institutii sau agenti economici, acordata in conditiile contractului de munca, potrivit prevederilor legale.

e) Locuinta de interventie

Locuinta destinata cazarii personalului unitatilor economice sau bugetare, care, prin contractul de munca, indeplineste activitati sau functii ce necesita prezenta permanenta sau in caz de urgenta in cadrul unitatilor economice.

f) Locuinta de necesitate

Locuinta destinata cazarii temporare a persoanelor si familiilor ale caror locuinte au devenit inutilizabile in urma unor catastrofe naturale sau accidente, sau ale caror locuinte sunt supuse demolarii in vederea realizarii de lucrari de utilitate publica, precum si lucrarilor de reabilitare ce nu se pot efectua in cladiri ocupate de locatari.

g) Locuinta de protocol

Locuinta destinata utilizarii de catre persoanele care sunt alese sau numite in unele functii ori demnitati publice, exclusiv pe durata exercitarii acestora.

h) Casa de vacanta

Locuinta ocupata temporar, ca resedinta secundara, destinata odihnei si recreerii.

Articolul 3.

Autorizarea executarii constructiilor de locuinte noi, indiferent de natura proprietatii sau a amplasamentului, se face pe baza satisfacerii exigentelor minimale, prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege.

Consiliile judetene si locale, potrivit competentelor stabilite prin lege, pot autoriza executarea etapizata a constructiilor de locuinte.

CAPITOLUL II    Dezvoltarea constructiei de locuinte

Articolul 4.

Persoanele fizice sau juridice romane pot realiza, cu respectarea prevederilor legale, constructii de locuinte pentru folosinta proprie sau in scopul valorificarii acestora.

Articolul 5.
Persoanele juridice romane care investesc, din profit, pentru realizarea de locuinte sociale, de serviciu, de interventie si de necesitate, beneficiaza de reducerea impozitului in anul fiscal respectiv. Impozitul pe profit, aferent profitului utilizat pentru construirea de locuinte noi, se reduce cu 75%.

De prevederile alineatului precedent beneficiaza si persoanele juridice romane care investesc din profit pentru realizarea de locuinte destinate vanzarii sau inchirierii, avand ca limita suprafetele construite prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege.

Locuintele care se realizeaza in conditiile prezentului articol, precum si ale art. 7 si 20 din prezenta lege, se pot amplasa pe terenurile apartinand persoanelor fizice beneficiare de locuinte, ale persoanelor juridice investitoare sau pe terenuri concesionate in acest scop de catre consiliile locale persoanelor juridice sau fizice, conform prevederilor legale, fara licitatie publica, cu reducerea taxei de concesiune pana la 95%.

Articolul 6.
Persoanele juridice romane care investesc din profit pentru punerea in siguranta a locuintelor aflate in proprietatea lor, avariate de seisme, precum si pentru reabilitarea locuintelor existente, de categoria a III-a, a IV-a si garsoniere, realizate in conditiile H.C.M. nr.1.650/1968, H.C.M. nr.1.669/1969 si H.C.M. nr.585/1971, beneficiaza de reducerea impozitului conform prevederilor art. 5 din prezenta lege.

Articolul 7.
Consiliile locale pot realiza din depozitele special constituite locuinte cu suprafetele construite prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege, exercitand controlul asupra pretului de vanzare, in vederea inlesnirii accesului la proprietate pentru unele categorii de persoane, in urmatoarea ordine de prioritate:

a) tinerii casatoriti care, la data contractarii locuintei, au, fiecare, varsta de pana la 35 de ani;

b) persoanele care beneficiaza de facilitati la cumpararea sau construirea unei locuinte, potrivit prevederilor Legii nr.42/1990, republicata;

c) persoanele calificate din agricultura, invatamant, sanatate, administratie publica si culte, care isi stabilesc domiciliul in mediul rural;

d) alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale.

Persoanele din categoriile mentionate la lit. a)-c) beneficiaza de o subventie de la bugetul de stat, in limitele prevederilor bugetare anuale, in raport cu venitul, de pana la 30% din valoarea locuintei, la data contractarii, precum si de plata in rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferentei fata de pretul final al locuintei, dupa ce s-au scazut subventia si avansul minim obligatoriu de 10% din valoarea locuintelor la data contractarii, achitat de contractant.

Persoanele prevazute la lit. d) beneficiaza de plata in rate lunare, in termen de 20 de ani, a diferentei fata de pretul final al locuintei, dupa ce s-a scazut avansul minim obligatoriu de 30% din valoarea locuintei la data contractarii, achitat de contractant.

Dobanda la suma avansata din depozitul special, care se restituie in rate, este de 5% anual.

In cazul nerestituirii la termenele stabilite a ratelor scadente, se va plati o dobanda de 10% anual asupra acestor rate.

Autoritatile publice locale, prin administratori delegati de acestea, vor incheia cu persoanele fizice prevazute in prezentul articol contracte de imprumut pentru sumele avansate din depozitul special, potrivit normelor legale in vigoare.

Articolul 8.
Persoanele fizice prevazute la art. 7 se vor adresa consiliilor locale, care vor analiza si vor aproba, dupa caz, cererile respective, stabilind, totodata, si ordinea de prioritate.

Cuantumul subventiei se stabileste in raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, potrivit normelor aprobate anual de Guvern.

Articolul 9.
Depozitele special constituite pe seama consiliilor locale se alimenteaza din urmatoarele surse:

a) sumele aprobate anual in bugetele locale, destinate realizarii locuintelor;

b) incasarile realizate din vanzarea locuintelor si a spatiilor cu alta destinatie din blocurile de locuinte, potrivit prevederilor legale in vigoare, precum si sumele incasate potrivit prevederilor art. 7.

c) alocatiile din bugetul de stat, in limita prevederilor aprobate anual cu aceasta destinatie;

d) alte surse constituite potrivit legii.

Articolul 10.
De prevederile art. 7 din prezenta lege beneficiaza, o singura data, persoanele fizice care, impreuna cu familia, nu au detinut si nu au in proprietate o locuinta, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 7 lit. c), sau daca locuinta in care gospodaresc impreuna nu satisface exigentele minimale de suprafata, prevazute in anexa nr. 1, corespunzator numarului de persoane din familie.

Proprietarii locuintelor noi, persoane fizice, sunt scutiti de plata impozitului pe cladire timp de 10 ani de la data dobandirii locuintei.

In cazul instrainarii locuintei in conditiile prezentei legi, noul proprietar nu mai beneficiaza de scutirea de impozit.

Articolul 11.
Locuintele care se realizeaza in conditiile art. 7-9 din prezenta lege se vor amplasa, prin grija consiliilor locale, pe terenurile aflate in proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale sau pe terenurile apartinand persoanelor fizice beneficiare, in conditiile prevederilor Codului civil, cu respectarea documentatiilor de urbanism legal aprobate si cu asigurarea utilitatilor si dotarilor edilitare necesare conditiilor de locuit.

Articolul 12.
Lucrarile de viabilizare a terenurilor destinate constructiilor de locuinte, care constau in: drumuri publice, retele de alimentare cu apa si canalizare, retele electrice si, dupa caz, retele de gaze, telefonice si de termoficare se finanteaza dupa cum urmeaza:

a) drumurile publice, retelele de alimentare cu apa si canalizare si, dupa caz, retelele de termoficare, din bugetele locale si din alte fonduri legal constituite cu aceasta destinatie;

b) retelele electrice stradale, inclusiv posturile de transformare aferente si, dupa caz, de gaze si telefonice stradale, din bugetele de venituri si cheltuieli ale regiilor autonome de profil, din credite bancare contractate de acestia, precum si din alte fonduri constituite cu aceasta destinatie.

Persoanele juridice care investesc, din profit, in lucrari de viabilizare a terenurilor destinate constructiilor de locuinte beneficiaza de reducerea impozitului pe profit conform prevederilor art. 5.

Articolul 13.
Deschiderea finantarii si inceperea lucrarilor din fonduri publice se efectueaza dupa contractarea cu viitorii beneficiari a cel putin 70% din numarul locuintelor prevazute a fi incepute.

Articolul 14.
Folosirea sumelor existente in depozitele constituite la nivelul consiliilor locale este de competenta si in raspunderea acestora.

Articolul 15.
Alocatiile de la bugetul de stat se fundamenteaza anual de catre consiliile locale, in mod distinct, pentru terminarea locuintelor si pentru realizarea de noi locuinte.

Articolul 16.
Lista cuprinzand numarul, structura pe numarul de camere si amplasamentul locuintelor, precum si lista persoanelor care vor beneficia de locuinte, in ordinea de prioritate stabilita conform art. 7 de catre consiliile locale, se afiseaza la sediul acestora.

Articolul 17.
Prin familie, in sensul prezentei legi, se intelege sotul, sotia, copiii, precum si parintii sotilor care locuiesc si gospodaresc impreuna

Articolul 18.
Pana la restituirea sumelor datorate de catre beneficiarii locuintelor, se instituie ipoteca legala asupra locuintei.

Articolul 19.
Instrainarea, prin acte intre vii, a locuintelor pentru realizarea carora s-au acordat subventii se poate face numai dupa restituirea integrala a sumelor actualizate datorate si pe baza dovezii depunerii integrale a contravalorii sumelor actualizate, obtinute ca subventii de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 7, in depozitul constituit pentru realizarea locuintelor, in conditiile prezentei legi.

Articolul 20.
Casa de Economii si Consemnatiuni va acorda credite persoanelor fizice romane pentru construirea, cumpararea, reabilitarea si repararea capitala a locuintelor proprietate personala, pe maximum 20 de ani, precum si pentru dotarea locuintelor cu mobila si obiecte de uz gospodaresc de folosinta indelungata, din productia autohtona, pe termen de 2 ani. Dobanda convenita prin contract nu va fi mai mare decat cea practicata pe piata financiar-bancara (BUBOR) si se va suporta:

a) 15%, de catre beneficiarul creditului;

b) diferenta, pana la nivelul dobanzii practicate pe piata financiar-bancara, stabilita prin conventie intre Ministerul Finantelor si Casa de Economii si Consemnatiuni, prin subventii de la bugetul de stat.

Casa de Economii si Consemnatiuni nu va percepe nici un comision pentru creditele acordate.

Creditele se acorda, o singura data, persoanelor fizice romane care indeplinesc conditiile stabilite la art. 10, pentru construirea, cumpararea, reabilitarea sau repararea capitala a locuintei proprietate personala, precum si pentru cumpararea de mobilier si obiecte de uz gospodaresc de folosinta indelungata, din productia autohtona, pentru dotarea acestor locuinte si a celor detinute cu chirie, a caror suprafata construita nu depaseste prevederile din anexa nr. 1 la prezenta lege.

La primirea creditului, beneficiarul trebuie sa aiba constituit la Casa de Economii si Consemnatiuni un depozit reprezentand pana la 30% din valoarea creditului solicitat.

La depozitul constituit, Casa de Economii si Consemnatiuni va bonifica o dobanda egala cu cea suportata direct de catre beneficiar. Depozitul nu va fi restituit inainte de rambursarea integrala a creditului si poate fi utilizat pentru restituirea ultimelor transe ale creditului, in limita cuantumului depozitului constituit.

Neplata, consecutiv, a 6 rate lunare de credit si a dobanzii aferente atrage executarea silita asupra bunului dobandit. Bunul dobandit prin astfel de credite nu poate fi instrainat decat dupa restituirea creditului.

Modul de plata si cuantumul subventiilor se stabilesc prin conventie intre Casa de Economii si Consemnatiuni si Ministerul Finantelor.

Ministerul Finantelor va prevedea, anual, in bugetul de stat sumele aferente subventiilor la dobanda pentru creditele acordate si care urmeaza a fi acordate in anul respectiv de catre Casa de Economii si Consemnatiuni.

CAPITOLUL III    Inchirierea locuintelor

Articolul 21.
Inchirierea locuintelor se face pe baza acordului dintre proprietar si chirias, consemnat prin contract scris, care se va inregistra la organele fiscale teritoriale, si va cuprinde:

a) adresa locuintei care face obiectul inchirierii;

b) suprafata locativa si dotarile folosite in exclusivitate si in comun;

c) suprafata curtilor si a gradinilor folosite in exclusivitate sau in comun;

d) valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia si modul de plata;

e) suma platita in avans in contul chiriei;

f) locul si conditiile in care se realizeaza primirea si restituirea cheilor;

g) obligatiile partilor privind folosirea si intretinerea spatiilor care fac obiectul contractului;

h) inventarul obiectelor si al dotarilor aferente;

i) data intrarii in vigoare si durata;

j) conditiile privind folosinta exclusiva si in comun a partilor aflate in coproprietate;

k) persoanele care vor locui impreuna cu titularul contractului;

l) alte clauze convenite intre parti.

Articolul 22.
Sunt nule de drept orice clauze cuprinse in contractul de inchiriere, care:

a) obliga chiriasul sa recunoasca sau sa plateasca in avans proprietarului orice suma cu titlu de reparatie in sarcina proprietarului;

b) prevad responsabilitatea colectiva a chiriasilor in caz de degradare a elementelor de constructii si a instalatiilor, a obiectelor si dotarilor aferente spatiilor comune;

c) impun chiriasilor sa faca asigurari de daune;

d) exonereaza proprietarul de obligatiile ce ii revin potrivit prevederilor legale;

e) autorizeaza pe proprietar sa obtina venituri din nerespectarea clauzelor contractului de inchiriere.

Articolul 23.
In cazul in care partile nu convin asupra reinnoirii contractului de inchiriere, chiriasul este obligat sa paraseasca locuinta la expirarea termenului contractual.

Articolul 24.
Rezilierea contractului de inchiriere inainte de termenul stabilit se face in urmatoarele conditii:

a) la cererea chiriasului, cu conditia notificarii prealabile intr-un termen de minimum 60 de zile;

b) la cererea proprietarului, atunci cand:

- chiriasul nu a achitat chiria cel putin 3 luni consecutiv;

- chiriasul a pricinuit insemnate stricaciuni locuintei, cladirii in care este situata aceasta, instalatiilor, precum si oricaror alte bunuri aferente lor, sau daca instraineaza fara drept parti ale acestora;

- chiriasul are un comportament care face imposibila convietuirea sau impiedica folosirea normala a locuintei;

- chiriasul nu a respectat clauzele contractuale;

c) la cererea asociatiei de proprietari, atunci cand chiriasul nu si-a achitat obligatiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioada de 3 luni, daca au fost stabilite, prin contractul de inchiriere, in sarcina chiriasului.

Articolul 25.
Evacuarea chiriasului se face numai pe baza unei hotarari judecatoresti definitive.

Chiriasul este obligat la plata chiriei prevazute in contractul de inchiriere, pana la data executarii efective a hotararii de evacuare.

Articolul 26.
Chiriasul poate subinchiria, modifica sau imbunatati locuinta detinuta, numai cu acordul prealabil scris si in conditiile stabilite de proprietar, daca acestea nu sunt interzise prin contractul de inchiriere principal.

Beneficiarul contractului de subinchiriere nu se poate prevala de nici un drept impotriva proprietarului si nici asupra oricarui titlu de ocupare.

Contractul de subinchiriere, incheiat cu respectarea prevederilor legale, se inregistreaza la organele fiscale teritoriale.

Articolul 27.
In cazul parasirii definitive a domiciliului, de catre titularul contractului de inchiriere, sau al decesului acestuia, inchirierea continua, dupa caz:

a) in beneficiul sotului sau al sotiei, daca a locuit impreuna cu titularul;

b) in beneficiul descendentilor sau al ascendentilor, daca au locuit impreuna cu acesta;

c) in beneficiul altor persoane care au avut acelasi domiciliu cu titularul cel putin un an si care au fost inscrise in contractul de inchiriere.

In cazul mai multor cereri, contractul de inchiriere se transfera prin hotarare judecatoreasca. In lipsa persoanelor care pot solicita locuinta, potrivit celor de mai sus, contractul de inchiriere inceteaza in termen de 30 de zile de la data parasirii domiciliului de catre titularul contractului sau de la data inregistrarii decesului.

Articolul 28.
Proprietarul are urmatoarele obligatii:

a) sa predea chiriasului locuinta in stare normala de folosinta;

b) sa ia masuri pentru repararea si mentinerea in stare de siguranta in exploatare si de functionalitate a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei;

c) sa intretina in bune conditii elementele structurii de rezistenta a cladirii, elementele de constructie exterioare ale cladirii (acoperis, fatada, imprejmuiri, pavimente), curtile si gradinile, precum si spatiile comune din interiorul cladirii (casa scarii, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scari exterioare);

d) sa intretina in bune conditii instalatiile comune proprii cladirii (ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, instalatii de incalzire centrala si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de gaze, centrale termice, crematorii, instalatii de colectare a deseurilor, instalatii de antena colectiva, telefonice etc.).

Articolul 29.
Chiriasul are urmatoarele obligatii:

a) sa efectueze lucrarile de intretinere, reparatii sau inlocuire a elementelor de constructii si instalatii din folosinta exclusiva;

b) sa repare sau sa inlocuiasca elementele de constructii si de instalatii deteriorate din folosinta comuna, ca urmare a folosirii lor necorespunzatoare, indiferent daca acestea sunt in interiorul sau in exteriorul cladirii; daca persoanele care au produs degradarea nu sunt identificate, cheltuielile de reparatii vor fi suportate de cei care au acces sau folosesc in comun elementele de constructii, de instalatii, obiectele si dotarile aferente;

c) sa asigure curatenia si igienizarea in interiorul locuintei si la partile de folosinta comuna pe toata durata contractului de inchiriere.

Obligatiile chiriasului cu privire la intretinerea si repararea spatiului inchiriat se pastreaza si in cazul subinchirierii locuintei.

Articolul 30.
In cazul neindeplinirii de catre proprietar a obligatiilor care ii revin cu privire la intretinerea si repararea locuintei inchiriate, lucrarile pot fi executate de catre chiriasi in contul proprietarului, retinand contravaloarea acestora din chirie.

Chiriasul va putea executa aceste lucrari, daca degradarea produsa este de natura sa afecteze folosinta normala a cladirii sau a locuintei si numai atunci cand proprietarul, la sesizarea scrisa a chiriasului, nu a luat masuri de executare a lucrarii, in termen de 30 de zile de la data sesizarii.

Articolul 31.
Chiria practicata pentru locuinte va acoperi cheltuielile de administrare, intretinere si reparatii, impozitele pe cladiri si pe teren, precum si recuperarea investitiei, in functie de durata normata stabilita potrivit prevederilor legale, precum si un profit supus negocierii intre parti.

Articolul 32.
Nivelul maxim al chiriei pentru locuintele aflate in proprietatea statului se stabileste prin lege speciala. Chiria maxima pentru aceste locuinte se diferentiaza pe categorii de localitati si pe zone, de catre consiliile locale, dupa criteriile avute in vedere la stabilirea impozitelor si a taxelor locale pentru terenuri.

Articolul 33.
Titularii de contracte de inchiriere pot face intre ei schimb de locuinte, cu avizul autoritatii care a aprobat inchirierea sau, dupa caz, al proprietarului locuintei.

CAPITOLUL IV    Administrarea cladirilor de locuit

Articolul 34.
Cladirile de locuit pot fi date de proprietar in administrarea unor persoane fizice sau juridice, asociatii, servicii publice sau agenti economici specializati, dupa caz.

Obligatiile celor care administreaza sunt, in principal, urmatoarele:

a) gestionarea bunurilor si a fondurilor banesti;

b) angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor necesare si urmarirea realizarii acestora, in vederea functionarii corespunzatoare a cladirii;

c) asigurarea cunoasterii si respectarii regulilor de locuit in comun;

d) reprezentarea intereselor proprietarului in raport cu autoritatile publice;

e) indeplinirea oricaror obligatii prevazute de lege.

Articolul 35.
In cladirile de locuit cu mai multe locuinte, proprietarul raspunde de asigurarea conditiilor de functionare normala a locuintei aflate in proprietate exclusiva si a spatiilor aflate in proprietate indiviza.

In acest scop, proprietarii se vor constitui in asociatii cu personalitate juridica.

Modul de infiintare, organizare si functionare a asociatiilor de proprietari se reglementeaza potrivit regulamentuluicadru cuprins in anexa nr. 2 la prezenta lege.

Articolul 36.
In cazurile in care, in cladirile de locuinte, unul dintre proprietari impiedica cu buna-stiinta si sub orice forma folosirea normala a imobilului de locuit, creand prejudicii celorlalti chiriasi sau proprietari, dupa caz, la solicitarea asociatiei de proprietari, instanta va hotari masurile pentru folosirea normala a imobilului.

Articolul 37.
Chiriasii cladirilor cu mai multe locuinte se pot asocia, potrivit legii, in scopul reprezentarii intereselor lor in raporturile cu proprietarii, precum si cu alte persoane juridice sau persoane fizice.

In acelasi scop, in cazul neconstituirii asociatiei, chiriasii pot mandata un reprezentant.

CAPITOLUL V    Locuinta sociala

Articolul 38.
Constructiile de locuinte sociale se pot realiza, in orice localitate, pe amplasamentele prevazute in documentatiile de urbanism si in conditiile prezentei legi.

Constituirea fondului de locuinte sociale se face prin realizarea de constructii noi si prin reabilitarea unor constructii existente.

Consiliile locale controleaza si raspund de fondul de locuinte sociale situate pe teritoriul unitatilor administrativteritoriale respective.

Articolul 39.
Locuintele sociale apartin domeniului public al unitatilor administrativ-teritoriale.

Articolul 40.
Locuintele sociale se vor amplasa numai pe terenurile apartinand unitatilor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 11.

Articolul 41.
Locuinta sociala se realizeaza cu respectarea suprafetei utile si a dotarilor stabilite in limita suprafetei construite, potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege.

Pentru locuintele care se realizeaza prin reabilitarea constructiilor existente se considera obligatorii numai prevederile legate de dotarea minima.

Articolul 42.
Au acces la locuinta sociala, in vederea inchirierii, familiile cu un venit mediu net lunar realizat in ultimele 12 luni sub nivelul venitului net lunar pe familie, pentru care se acorda ajutor social potrivit legii, majorat cu 10%.

Nivelul minim astfel calculat va fi corectat periodic de Guvern, in functie de evolutia situatiei economice si sociale, incepand cu anul 1996.

Venitul net lunar pe familie se stabileste pe baza declaratiei de venit si a actelor doveditoare potrivit prevederilor legale.

Declaratiile de venit, facute cu nesinceritate, atrag raspunderea materiala sau penala, dupa caz.

Articolul 43.
Locuintele sociale se repartizeaza de catre consiliile locale pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, in conditiile prevederilor prezentului capitol, si de ele pot beneficia, in ordinea de prioritate stabilita de consiliile locale, urmatoarele categorii de persoane: tinerii casatoriti care au fiecare varsta de pana la 35 de ani, tinerii proveniti din institutii de ocrotire sociala si care au implinit varsta de 18 ani, invalizii de gradul I si II, persoanele handicapate, pensionarii, veteranii si vaduvele de razboi, beneficiarii prevederilor Legii nr.42/1990, republicata, si ai Decretului-lege nr.118/1990, republicat, alte persoane sau familii indreptatite.

Articolul 44.
Contractul de inchiriere se incheie de catre primar sau de catre o persoana imputernicita de acesta, cu beneficiarii stabiliti de consiliul local, pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pe baza declaratiei de venituri si a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale.

Nivelul chiriei nu va depasi 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferenta pana la valoarea nominala a chiriei, calculata potrivit art. 31, va fi subventionata de la bugetul local al unitatii administrativteritoriale unde este situata locuinta sociala.

Articolul 45.
Titularul contractului de inchiriere este obligat sa comunice primarului, in termen de 30 de zile, orice modificare produsa in venitul net lunar al familiei acestuia, sub sanctiunea rezilierii contractului de inchiriere.

In cazurile in care venitul net lunar pe familie s-a modificat, autoritatea administratiei publice locale va opera modificarea chiriei si a subventiei acordate, cuvenite proprietarului.

Articolul 46.
Contractul de inchiriere se poate rezilia:

a) in conditiile prevazute la art. 24 din prezenta lege;

b) in cazul in care venitul mediu net lunar pe familie, realizat in 2 ani fiscali consecutivi, depaseste cu peste 20% nivelul minim prevazut la art. 42 din prezenta lege, iar titularul contractului de inchiriere nu a achitat valoarea nominala a chiriei in termen de 90 de zile de la comunicare.

Articolul 47.
Locuintele sociale realizate potrivit prezentei legi nu pot fi vandute.

Articolul 48.
Nu pot beneficia de locuinte sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau familiile care:

a) detin in proprietate o locuinta;

b) au instrainat o locuinta dupa data de 1 ianuarie 1990;

c) au beneficiat de sprijinul statului in credite si executie pentru realizarea unei locuinte;

d) detin, in calitate de chirias, o alta locuinta.

Articolul 49.
Beneficiarii locuintelor sociale nu au dreptul sa subinchirieze, sa transmita dreptul de locuire sau sa schimbe destinatia spatiului inchiriat, sub sanctiunea rezilierii contractului de inchiriere si a suportarii eventualelor daune aduse locuintei si cladirii, dupa caz.

Articolul 50.
Finantarea locuintelor sociale se asigura din bugetele locale, in limitele prevederilor bugetare aprobate anual, ale consiliilor locale, in care scop se instituie o subdiviziune de cheltuieli distincta in aceste bugete.

Statul sprijina constructia de locuinte sociale prin transferuri de la bugetul de stat, stabilite cu aceasta destinatie, anual, prin legea bugetului de stat.

Persoanele fizice si agentii economici pot sprijini prin donatii sau contributii constructia de locuinte sociale.

CAPITOLUL VI     Locuinta de serviciu si locuinta de interventie

Articolul 51.
Fondul de locuinte de serviciu se compune din:

a) locuinte existente, care, potrivit prevederilor legale, raman cu destinatia de locuinte de serviciu la data intrarii in vigoare a prezentei legi;

b) locuinte noi.

Conditiile si durata de inchiriere vor fi stipulate in contractul de inchiriere incheiat intre partile contractante, accesoriu la contractul de munca.

Articolul 52.
Locuintele noi se finanteaza, in conditiile legii, din:

a) bugetul de stat si bugetele locale, in limitele prevederilor bugetare aprobate anual cu aceasta destinatie;

b) bugetele agentilor economici, pentru salariatii acestora.

Articolul 53.
Locuintele de serviciu finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale se realizeaza cu respectarea suprafetei utile si a dotarilor, in limita suprafetei construite pe apartament, potrivit anexei nr. 1.

Locuintele de serviciu se vor amplasa dupa cum urmeaza:

a) pe terenurile aflate in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, pentru locuintele finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, cu asigurarea viabilizarii terenurilor, potrivit prevederilor art. 12;

b) pe terenurile apartinand agentilor economici, pentru locuintele si lucrarile de viabilizare a terenurilor finantate din bugetele acestora.

In situatii deosebite, determinate de natura amplasamentului si de caracterul zonei, cu aprobarea ordonatorilor de credite, locuintele prevazute la alin. 1 se pot construi cu suprafete majorate cu pana la 20% fata de cele prevazute in anexa nr. 1, iar peste aceasta limita, cu aprobarea Guvernului.

Locuintele de serviciu realizate in conditiile prezentei legi, finantate de la bugetul de stat si de la bugetele locale, pot fi vandute in conditiile legii, cu aprobarea Guvernului, in situatia in care a incetat activitatea ce a generat realizarea locuintelor respective.

Articolul 54.
Locuinta de interventie urmeaza regimul locuintei de serviciu.

Locuintele de interventie se realizeaza o data cu obiectivul de investitie si se amplaseaza in incinta acestuia sau in imediata apropiere.

Locuintele de interventie nu pot fi vandute chiriasilor.

CAPITOLUL VII    Locuinta de necesitate

Articolul 55.
Locuinta de necesitate se finanteaza si se realizeaza in conditiile stabilite pentru locuinta sociala.

Locuinta de necesitate se inchiriaza temporar persoanelor si familiilor ale caror locuinte au devenit inutilizabile potrivit prevederilor art. 2 lit. f).

Contractul de inchiriere se incheie de catre primarul localitatii sau de catre o persoana imputernicita de acesta, pe baza hotararii consiliului local, pana la inlaturarea efectelor care au facut inutilizabile locuintele.

Articolul 56.
Consiliile locale pot declara, in cazuri de extrema urgenta, drept locuinte de necesitate, locuintele libere aflate in fondul de locuinte sociale.

CAPITOLUL VIII    Locuinta de protocol

Articolul 57.
Locuintele de protocol sunt proprietate publica a statului.

Administrarea fondului locativ de protocol se face de catre Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", care asigura evidenta, intretinerea, repararea si conservarea acestuia, precum si incasarea chiriei.

Atribuirea, ocuparea si folosirea locuintelor de protocol se fac in conditiile prezentei legi.

Articolul 58.
Presedintele Romaniei, presedintele Senatului, presedintele Camerei Deputatilor si primul-ministru beneficiaza, in conditiile prezentei legi, de cate o locuinta de protocol, ca resedinta oficiala.

Resedintele oficiale ale persoanelor prevazute la alin. 1 se atribuie de catre Guvern si sunt puse la dispozitia lor, impreuna cu dotarile aferente, pe intreaga perioada a exercitarii functiei, de catre Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat".

Lista imobilelor cu destinatie de resedinta oficiala, precum si a celorlalte locuinte de protocol, si conditiile pe care acestea trebuie sa le indeplineasca se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Articolul 59.
Pot beneficia de locuinta de protocol, la cerere, cu plata chiriei prevazute de lege, persoanele care indeplinesc urmatoarele functii publice: vicepresedinti ai Senatului si ai Camerei Deputatilor, ministri de stat, ministrii si asimilatii acestora, precum si presedintele Curtii Supreme de Justitie, presedintele Curtii Constitutionale, presedintele Curtii de Conturi, presedintele Consiliului Legislativ si avocatul poporului, pe durata exercitarii functiei sau a mandatului.

Pentru persoanele prevazute la alin. 1, atribuirea locuintei de protocol se face prin decizie a primului-ministru si se pune la dispozitia lor de catre Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat".

Atribuirea locuintelor de protocol se poate face numai daca persoanele prevazute la alin. 1 nu detin, in localitatea in care isi desfasoara activitatea, o alta locuinta care sa corespunda conditiilor stabilite potrivit art. 58 alin. 3.

Articolul 60.
Pentru resedintele oficiale, Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" va incheia contracte de inchiriere cu serviciile de specialitate ale institutiilor in care isi desfasoara activitatea persoanele beneficiare.

Pentru locuintele de protocol, contractele de inchiriere se incheie de catre Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" cu beneficiarii directi, care, pe aceasta baza, vor putea ocupa locuinta respectiva impreuna cu membrii familiei.

Contractul de inchiriere a locuintelor de protocol si a celor cu destinatie de resedinta oficiala inceteaza de drept in termen de 60 de zile de la data eliberarii din functie a beneficiarului.

Atribuirea, in conditiile prezentei legi, a unei resedinte oficiale, respectiv a unei locuinte de protocol, nu afecteaza drepturile locative detinute de persoanele prevazute la art. 58 si 59.

CAPITOLUL IX     Dispozitii tranzitorii si finale

Articolul 61.
Orice litigiu in legatura cu aplicarea prevederilor prezentei legi se solutioneaza de catre instantele judecatoresti.

Articolul 62.
Prevederile Ordonantei Guvernului nr.19/1994 privind stimularea investitiilor pentru realizarea unor lucrari publice si constructii de locuinte, aprobata si modificata prin Legea nr.82/1995, se aplica in continuare pana la terminarea locuintelor incepute.

Dupa finalizarea blocurilor de locuinte, sursele de constituire a depozitului special, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr.19/1994 si ale normelor metodologice, se preiau ca venituri la depozitul special constituit in conformitate cu prevederile art. 9.

Articolul 63.
In termen de 60 de zile de la data introducerii sistemului de determinare si impozitare a venitului global pentru persoane fizice, Guvernul va reglementa facilitatile prevazute la cap. II din prezenta lege, de care sa poata beneficia si persoanele fizice care investesc in constructia de locuinte si pentru punerea in siguranta a locuintelor avariate de seisme.

Articolul 64.
Schimbarea destinatiei locuintelor, precum si a spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta situate in cladiri colective se poate face numai cu acordul asociatiei de proprietari, in conditiile legii.

Articolul 65.
Construirea caselor de vacanta se autorizeaza, la cererea persoanelor fizice si a agentilor economici, numai pe terenurile aflate in proprietatea acestora sau concesionate in conditiile legii, in zonele stabilite prin documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.

Articolul 66.
Plata chiriei pentru resedintele oficiale se face din bugetele Presedintiei Romaniei, Senatului, Camerei Deputatilor si Secretariatului General al Guvernului, in limitele prevederilor bugetare aprobate anual.

Articolul 67.
Guvernul raspunde de aplicarea unitara, pe intreg teritoriul tarii, a politicii de dezvoltare a constructiei de locuinte.

Programul de dezvoltare a constructiei de locuinte se elaboreaza de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, pe baza fundamentarii organelor administratiei publice centrale interesate, consiliilor judetene si locale, in acord cu documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.

Articolul 68.
Pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor prezentei legi, Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare.

Articolul 69.
In termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, proprietarii din cladirile cu mai multe locuinte in proprietate privata sau mixta se vor constitui in asociatii de proprietari, in conformitate cu Regulamentul-cadru al asociatilor de proprietari cuprins in anexa nr. 2 care face parte integranta din prezenta lege.

Inregistrarile cladirilor in cartile funciare si ale asociatiilor de proprietari la judecatorii, constituite potrivit prevederilor alin. 1, sunt scutite de taxe.

Pana la data dobandirii personalitatii juridice a asociatiei de proprietari, asociatiile de locatari isi desfasoara activitatea pe baza Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea si functionarea asociatiei locatarilor.

Articolul 70.
Decretului Consiliului de Stat nr.387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea si functionarea asociatiei locatarilor se abroga dupa 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Articolul 71.
Persoanele care beneficiaza de drepturi mai favorabile decat cele prevazute in prezenta lege, consacrate prin legi speciale, care se refera, printre altele, la materia raporturilor juridice locative si a celor conexe acestora, se bucura in continuare de aplicarea drepturilor mai favorabile.

Articolul 72.
Dispozitiile prezentei legi privind inchirierea locuintelor se completeaza cu dispozitiile Codului civil privind contractul de locatiune.

Articolul 73.
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:

-Legea nr.5/1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi, cu exceptia cap. 4 si a art. 63 cu referire la cap. 4 din aceeasi lege, exclusiv dispozitiile referitoare la suprafetele locative proprietate personala;

- H.C.M. nr.860/1973 pentru stabilirea masurilor de executare a Legea nr.5/1973, in ceea ce priveste inchirierea de locuinte;

-Decretul Consiliului de Stat nr.256/1984 privind imbunatatirea regimului de construire a locuintelor si modificarea unor reglementari referitoare la stabilirea preturilor limita a locuintelor care se construiesc din fondurile statului, a preturilor de contractare ale locuintelor proprietate personala si a preturilor de vanzare ale locuintelor din fondul locativ de stat;

- Decretul Consiliului de Stat nr.68/1975 privind imbunatatirea regimului de construire a locuintelor din fondurile statului sau din fondurile populatiei cu sprijinul statului in credite si executie;

- art. 12 alin. 1 lit. a) si alin. 2, art. 21-25 si art. 35 alin. 2 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor;

- orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 30 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art.74 alin (1) din Constitutia Romaniei.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI
ION SOLCANU

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 30 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art 74 alin(1) din Constitutia Romaniei

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NĂSTASE

Bucuresti, 11 octombrie 1996.
Nr. 114.

ANEXA Nr. 1   
EXIGENŢE MINIMALE pentru locuinte

A. Cerinte minimale:

- acces liber individual la spatiul locuibil, fara tulburarea posesiei si a folosintei exclusive a spatiului detinut de catre o alta persoana sau familie;

- spatiu pentru odihna;

- spatiu pentru prepararea hranei;

- grup sanitar;

- acces la energia electrica si apa potabila, evacuarea controlata a apelor uzate si a reziduurilor menajere.

 

B. Suprafete minimale: Tabel lipsa!!!

NOTĂ:

- Suprafata camerei de zi de la locuinta cu o camera include spatiul pentru dormit.

- Locul de luat masa poate fi inglobat in bucatarie sau in camera de zi.

- Inaltimea libera minima a camerelor de locuit va fi de 2,55 m, cu exceptia mansardelor, supantelor si niselor, la care se va asigura un volum minim de 15 m3 de persoana.

- Suprafata locuibila este suprafata desfasurata a incaperilor de locuit. Ea cuprinde suprafata dormitoarelor si a camerei de zi.

- Suprafata utila este suprafata desfasurata, mai putin suprafata aferenta peretilor.

- Suprafata utila a locuintei este suma tuturor suprafetelor utile ale incaperilor. Ea cuprinde: camera de zi, dormitoare, bai, WC, dus, bucatarie, spatii de depozitare si de circulatie din interiorul locuintei. Nu se cuprind: suprafata logiilor si a balcoanelor, pragurile golurilor de usi, ale trecerilor cu deschideri pana la 1,00 m, nisele de radiatoare, precum si suprafatele ocupate de sobe si cazane de baie (cate 0,50 m 2 pentru fiecare soba si cazan de baie), in cazul in care incalzirea se face cu sobe. In cazul locuintelor duplex, rampa, mai putin palierele, nu se cuprinde in suprafata utila a locuintei.

- Suprafata construita pe locuinta, prevazuta in tabelul B, este suma suprafetelor utile ale incaperilor, logiilor, balcoanelor, precum si a cotei-parti din suprafetele partilor comune ale cladirilor (spalatorii, uscatorii, casa scarii, inclusiv anexele pentru colectarea, depozitarea si evacuarea deseurilor menajere, casa liftului etc.), la care se adauga suprafata aferenta peretilor interiori si exteriori ai locuintei; in cazul incalzirii cu combustibil solid, se adauga suprafata aferenta sobelor si cazanelor de baie. Nu sunt cuprinse suprafatele aferente boxelor de la subsol si ale garajelor care pot fi prevazute distinct.

- Suprafata incaperii sanitare principale din locuinta va permite accesul la cada de baie al persoanelor imobilizate in scaun cu rotile.

- Incaperea sanitara se include in locuinta, in cazul in care pot fi asigurate alimentarea cu apa si canalizarea.

- Latimea minima de circulatie a coridoarelor si a vestibulului din interiorul locuintei va fi de 120 cm.

- In functie de amplasamentul constructiei, suprafetele construite pot avea abateri in limitele de +_10%.

- Numarul de persoane pe locuinte se utilizeaza la repartizarea locuintelor sociale, de interventie, de serviciu si de necesitate.

C. Incaperi sanitare:

Tabel lipsa!!!

 

D. Dotarea minima a incaperilor sanitare

Tabel lipsa!!!

NOTĂ:

- In baie se va prevedea spatiul pentru masina de spalat rufe.

- Incaperile sanitare vor fi ventilate direct sau prin cos de ventilatie.

E. Dotarea minima a bucatariei

Tabel lipsa!!!

NOTĂ:

- In bucatarie se vor prevedea: cos de ventilatie, spatiu pentru frigider si pentru masa de lucru.

F. Dotarea minima cu instalatii electrice

Tabel lipsa!!!

NOTĂ:

- Se vor prevedea intrerupatoare si aplice pentru fiecare spatiu de depozitare si spatiu de circulatie.

- Priza cu contact de protectie, instalata pentru baie, se monteaza in exteriorul incaperii.

- Fiecare locuinta va fi prevazuta cu instalatie de sonerie.

- In cladiri cu mai multe locuinte se vor prevedea instalatii si prize pentru antena colectiva si telefon.

- Pentru locuintele situate in mediul rural, dotarile minime privind incaperile sanitare si bucataria se vor putea realiza pe parcursul existentei constructiei, in corelare cu racordarea locuintei la retelele de utilitate publica sau la sistemul propriu de alimentare cu apa si evacuare controlata a apelor uzate.

G. Spatii si instalatii de folosinta comuna pentru cladiri cu mai multe locuinte

- Instalatii de prevenire si stingere a incendiilor, precum si ascensor conform normelor in vigoare.

- Spatii pentru biciclete, carucioare si pentru uscarea rufelor.

- Spatii destinate colectarii, depozitarii si evacuarii deseurilor menajere.

- Spatii pentru depozitarea combustibililor solizi sau lichizi, in situatiile in care nu se pot asigura incalzirea centrala si/sau gaze la bucatarie.

- Rampa de acces pentru persoanele imobilizate in scaun cu rotile.

ANEXA Nr. 2

REGULAMENTUL-CADRU al asociatiilor de proprietari

CAPITOLUL I Dispozitii generale, definitii

 

Articolul 1.
Prezentul regulament-cadru stabileste modul de infiintare si de functionare a asociatiilor de proprietari, precum si modul de administrare si de exploatare a unor cladiri aflate in proprietate.

Articolul 2.
Regulamentul-cadru se aplica tuturor cladirilor cu mai multe apartamente in proprietate privata sau mixta, inclusiv in cazul celor avand spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta.

Articolul 3.
Termenii utilizati in prezentul regulament au urmatorul inteles:

a) Prin bloc de locuinte - cladire - condominiu se intelege o proprietate imobiliara, din care unele parti au alta destinatie decat aceea de locuinta, respectiv apartamente proprietate individuala, iar restul este proprietate comuna indiviza.

Proprietatea imobiliara nu este un condominiu decat daca cota-parte indiviza de proprietate comuna revine proprietarilor apartamentelor si nu poate fi separata de proprietatea asupra apartamentelor.

b) Prin spatiu, respectiv apartament, se intelege o parte dintr-o cladire destinata locuirii, in regim de proprietate individuala, care, impreuna cu cota-parte indiviza din proprietatea comuna, constituie o unitate de proprietate imobiliara.

Cu exceptia unor situatii pentru care exista alte prevederi exprese in acest regulament-cadru sau in acordul de asociere, drepturile de proprietate asupra unui apartament dintr-un bloc de locuinte/condominiu trebuie considerate in acelasi mod ca si drepturile de proprietate asupra altor proprietati imobiliare.

c) Prin proprietate comuna se intelege toate partile dintr-o cladire aflata in proprietate, care nu sunt apartamente si care sunt destinate folosirii in comun de catre toti proprietarii din acea cladire.

Proprietatea comuna este indivizibila si este detinuta de proprietarii apartamentelor individuale, conform cotelor calculate.

Proprietatea comuna include toate partile proprietatii care sunt in folosinta comuna, ca: terenul pe care este construita cladirea, curtea inclusa, fundatia, structura de rezistenta, acoperisul, terasele, cosurile de fum, scarile, holurile, pivnitele, subsolurile, casa scarii, tubulatura de gunoi, rezervoarele de apa, ascensoarele.

Proprietatea comuna include instalatii ale cladirii aflate in folosinta comuna cu care a fost inzestrata cladirea in timpul constructiei sau cu care a fost dotata mai tarziu de catre proprietari, ca de exemplu: canale pluviale, paratrasnete, antene, instalatii de telefonie, instalatii electrice, conducte de apa, sisteme de incalzire si conducte de gaze care pot trece prin proprietatea comuna pana la punctele de distributie din apartamentele individuale.

d) Prin cota-parte se intelege cota de proprietate care ii revine fiecarui apartament proprietate individuala, din proprietatea comuna, si este inscrisa in actul de proprietate.

In situatia in care cotele-parti nu sunt inscrise in actele de proprietate, ele vor fi calculate pentru fiecare apartament, corespunzator cu raportul dintre suprafata locativa a fiecarui apartament si totalul suprafetelor locative ale tuturor apartamentelor din imobil.

e) Prin fondatori se intelege orice persoana juridica, inclusiv statul, o institutie a administratiei publice locale, o persoana sau un grup de persoane care actioneaza impreuna, care sau in numele careia se infiinteaza un condominiu si care prin vanzare sau orice alta forma de transfer ofera spatii, respectiv apartamente intr-un bloc de locuinte pentru proprietarii individuali.

f) Prin proprietar al spatiului, respectiv al apartamentului, se intelege persoana sau grupul de persoane care are in proprietate acel spatiu, respectiv apartament, intr-un bloc de locuinte/condominiu.

g) Prin asociatie de proprietari se intelege organizatia proprietarilor tuturor apartamentelor dintr-o cladire cu mai multe apartamente proprietate privata sau mixta.

h) Prin acord de asociere se intelege actul care consfinteste hotararea proprietarilor de a se asocia, dupa inregistrarea proprietatii in Cartea funciara.

i) Prin cheltuieli comune se intelege cheltuielile sau obligatiile financiare ale asociatiei, care sunt legate de proprietatea comuna sau care nu pot fi inregistrate pe fiecare locuinta.

CAPITOLUL II    Infiintarea si inregistrarea asociatiei de proprietari

Articolul 4.
Asociatia de proprietari se constituie in cadrul unei adunari, convocata in termen de 60 de zile de la data la care intreaga cladire a fost inregistrata in Cartea funciara.

Membrii asociatiei vor fi toti proprietarii apartamentelor, inclusiv primaria sau fondatorul, atat timp cat acestia continua sa detina unul sau mai multe apartamente din cladire.

Articolul 5.
Asociatia de proprietari dobandeste personalitate juridica in momentul inregistrarii la judecatoria pe raza careia se afla cladirea pentru care s-a constituit asociatia, potrivit regulilor privind persoanele juridice.

In cazul cladirilor cu mai putin de 20 de proprietari asociati, asociatia se poate constitui pe grupe de cladiri invecinate, reunind, de regula, minimum 3 proprietari, pe criteriul intereselor comune in gospodarirea proprietatii.

Articolul 6.
Judecatoria se pronunta asupra cererii de inregistrare, pe baza acordului de constituire si a statutului asociatiei de proprietari.

Statutul asociatiei de proprietari se intocmeste in baza prezentei legi si a prezentului regulament-cadru al asociatiilor de proprietari.

Articolul 7.
Asociatiile de locatari din cladirile cu mai multe apartamente aflate in proprietate privata sau mixta, inclusiv ca urmare a aplicarii prevederilor Decretului-lege nr.61/1990 si ale Legii nr.85/1992, se vor transforma in asociatii de proprietari potrivit normelor cuprinse in prezentul regulament-cadru.

CAPITOLUL III    Acordul de asociere

Articolul 8.
Acordul de asociere trebuie sa contina:

a) adresa proprietatii;

b) numele si prenumele proprietarilor unitatilor locative;

c) descrierea proprietatii, cuprinzand: descrierea cladirii, structura cladirii, numarul de etaje, numarul de apartamente structurate pe numar de camere, terenul aferent cladirii.

Descrierea trebuie sa fie suficienta din punct de vedere juridic pentru inregistrarea in Cartea funciara de la biroul de inregistrare a proprietatilor imobiliare;

d) planse sau schite, in masura sa asigure o buna identificare, prin localizare si suprafata, a fiecarui spatiu, respectiv apartament, din structura cladirii;

e) enumerarea si descrierea partilor aflate in proprietate comuna;

f) cota-parte ce revine fiecarui apartament din proprietatea comuna.

Articolul 9.
La intrunirea constitutiva a asociatiei de proprietari, proprietarii apartamentelor vor alege un comitet executiv si o comisie de cenzori si vor hotari numarul membrilor acestora si durata mandatelor lor.

Membrii comisiei de cenzori trebuie sa aiba cunostinte de specialitate si experienta in domeniile economic, financiar si juridic.

Asociatia de proprietari poate delega atributiile comisiei de cenzori, de control financiar si contabil, unor persoane fizice sau juridice, asociatii sau agenti economici specializati.

Candidatul care va obtine cel mai mare numar de voturi va deveni presedintele asociatiei de proprietari.

Articolul 10.
Stabilirea cotelor-parti din veniturile si cheltuielile comune se face proportional cu cota-parte din proprietatea comuna aferenta fiecarui apartament.

Articolul 11.
In cazul spatiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un proprietar, relatiile de coproprietate intre proprietari vor fi reglementate in conformitate cu prevederile Codului civil.

Articolul 12.
Pentru amendarea sau modificarea acordului de asociere este necesar acceptul a cel putin 80% din votul proprietarilor de apartamente, respectiv alte spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta.

Orice amendare sau modificare trebuie sa fie inregistrata la judecatoria pe raza careia se afla cladirea.

Articolul 13.
In cazul in care apartamentele, respectiv spatiile, pot fi adaugate sau retrase din asociatie, acordul de asociere trebuie sa stabileasca formula care se va folosi pentru recalcularea cotelor ce revin apartamentelor ramase in asociatie.

CAPITOLUL IV    Drepturile si indatoririle proprietarilor de apartamente

Articolul 14.
Proprietarul unui apartament este obligat sa mentina apartamentul in stare buna, pe propria sa cheltuiala. Nici un proprietar nu poate incalca sau prejudicia dreptul de proprietate comuna sau individuala.

Articolul 15.
Cu un preaviz de 15 zile, proprietarul este obligat sa accepte accesul in apartamentul sau al unui reprezentant al asociatiei, atunci cand este necesar sa se inspecteze, sa se repare sau sa se inlocuiasca elemente din proprietatea comuna la care se poate avea acces numai din respectivul apartament. Fac exceptie cazurile de urgenta cand nu este necesar nici un preaviz.

Articolul 16.
Administrarea, intretinerea si reparatiile proprietatii comune cad in sarcina asociatiei, iar cheltuielile legate de acestea vor reprezenta cheltuieli comune.

Asociatia de proprietari poate angaja alte persoane sau poate incheia contracte pentru realizarea, respectiv furnizarea acestor servicii.

Articolul 17.
Asociatia de proprietari, cu intrunirea majoritatii voturilor, poate intreprinde masuri vizand imbunatatirea confortului si a eficientei cladirii. Instalatiile mai importante, ca: boilerele cu apa calda, incalzirea centrala, rezervoarele de apa, lifturile si alte dotari de amploare similara pot fi schimbate de asociatie numai cu aprobarea a cel putin 75% din numarul voturilor proprietarilor.

Indiferent de natura interventiilor, se va avea in vedere mentinerea aspectului armonios si unitar al intregii cladiri.

Articolul 18.
Proprietarul poate aduce imbunatatiri sau modificari apartamentului sau, fara a pune in pericol integritatea structurala a cladirii sau a altor apartamente.

Proprietarul nu poate schimba aspectul proprietatii comune, fara a obtine mai intai acceptul din partea asociatiei de proprietari.

Articolul 19.
Zidurile dintre apartamentele alaturate, care nu fac parte din structura de rezistenta a cladirii, pot fi reamplasate prin acord intre proprietarii apartamentelor respective si cu instiintarea asociatiei de proprietari.

Zidurile dintre apartamente si proprietatea comuna, care nu fac parte din structura de rezistenta a cladirii, pot fi reamplasate numai prin amendarea acordului de asociere.

Articolul 20.
Daca proprietarul unui apartament sau oricare alta persoana care actioneaza in numele sau provoaca daune oricarei parti din proprietatea comuna sau unui alt apartament, respectivul proprietar trebuie sa repare stricaciunile sau sa plateasca cheltuielile pentru lucrarile de reparatii.

CAPITOLUL V    Organizarea si functionarea asociatiei de proprietari

Articolul 21.
Dupa prima intrunire organizatorica, de constituire a asociatiei de proprietari, va avea loc cel putin o data pe an o adunare generala a membrilor asociatiei.

Adunarea generala este alcatuita din toti membrii asociatiei de proprietari.

Intrunirile speciale ale asociatiei pot fi convocate oricand de catre comitetul executiv sau de catre proprietarii de apartamente, reprezentand cel putin 20% din cotele de proprietate.

Toti proprietarii trebuie anuntati asupra oricarei intruniri a asociatiei de proprietari cu cel putin 10 zile inainte ca aceasta sa aiba loc.

Articolul 22.
Asociatia de proprietari poate adopta decizii, daca cel putin 2/3 din numarul membrilor sunt prezenti personal sau prin reprezentant.

Daca nu este intrunit cvorumul, adunarea poate fi suspendata si reconvocata.

La adunarea reconvocata, daca exista dovada ca toti membrii asociatiei de proprietari au fost convocati, deciziile pot fi adoptate indiferent de numarul membrilor prezenti.

Articolul 23.
Pentru adoptarea deciziilor in adunarea asociatiei de proprietari, se vor avea in vedere urmatoarele:

a) votul fiecarui proprietar are o pondere egala cu cotaparte din proprietatea comuna;

b) proprietarul poate fi reprezentat de catre un membru al familiei sau de catre un alt reprezentant care are o imputernicire semnata de catre proprietarul in numele caruia voteaza;

c) un membru al asociatiei de proprietari poate reprezenta cel mult inca un membru absent, prin imputernicire scrisa;

d) in cazul unui vot paritar, votul presedintelui este decisiv.

Deciziile asociatiei de proprietari vor fi luate, in general, cu un vot reprezentand majoritatea simpla din totalitatea voturilor obtinute.

Articolul 24.
Asociatia de proprietari indeplineste urmatoarele atributii:

a) adopta si amendeaza bugetele de venituri si cheltuieli, precum si fondul de rulment; incaseaza cotele obisnuite si speciale pentru cheltuielile comune de la proprietarii de apartamente si de la proprietarii spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta;

b) angajeaza si suspenda din functie pe cel care administreaza proprietatea sau pe ceilalti functionari sau angajati, in vederea administrarii si bunei functionari a cladirii; personalul necesar bunei gospodariri a partilor si a instalatiilor de folosinta comuna ale cladirilor poate fi angajat prin contract individual de munca sau prin conventie civila, conform celor stabilite prin negociere;

c) initiaza sau apara in procese, in nume propriu sau in numele proprietarilor de apartamente, interesele legate de cladire;

d) incheie contracte si isi asuma obligatii in nume propriu sau in numele proprietarilor de apartamente, in interesele legate de cladire;

e) reglementeaza folosirea, intretinerea, repararea, inlocuirea si modificarea proprietatii comune;

f) impune penalizari pentru intarzierea platii cotelor de intretinere;

g) adopta sau amendeaza deciziile, regulile si regulamentele;

h) completeaza la zi cartea tehnica a constructiei;

i) asigura urmarirea comportarii in timp a constructiei, pe toata durata ei;

j) exercita alte atributii care i-au fost conferite prin acordul de asociere sau prin votul proprietarilor de apartamente.

Articolul 25.
Daca o decizie a asociatiei de proprietari este contrara legii sau acordului de asociere sau este de natura sa produca daune considerabile intereselor unei minoritati a proprietarilor de apartamente, orice proprietar poate actiona in justitie valabilitatea respectivei decizii, in termen de 60 de zile de la adoptarea acesteia. Actionarea in justitie nu trebuie sa intrerupa executarea deciziei decat in cazul in care instanta hotaraste suspendarea deciziei respective.

CAPITOLUL VI    Comitetul executiv

Articolul 26.
Cu exceptia atributiilor rezervate exclusiv proprietarilor de apartamente, comitetul executiv poate reprezenta asociatia de proprietari in administrarea si exploatarea cladirii.

Comitetul executiv poate angaja personal specializat sau poate numi alte persoane pentru indeplinirea sarcinilor ce ii revin.

Articolul 27.
Presedintele asociatiei de proprietari reprezinta asociatia in derularea contractelor si isi asuma obligatii in numele asociatiei. El reprezinta asociatia de proprietari impotriva unui tert, inclusiv in actiunile judecatoresti initiate de asociatie impotriva unui proprietar de apartament care nu si-a indeplinit obligatiile fata de asociatie sau in procesele initiate de un proprietar de apartament care contesta o decizie a asociatiei de proprietari.

CAPITOLUL VII    Cheltuieli comune; incasarea cotelor de intretinere

Articolul 28.
Anul fiscal al asociatiei de proprietari va fi anul calendaristic.

Inainte de inceputul urmatorului an fiscal si pentru fiecare an fiscal ce urmeaza, comitetul executiv va pregati si va prezenta proprietarilor in adunarea generala un buget anual, suficient pentru a acoperi cheltuielile anticipate de intretinere si functionare a proprietatii comune.

Daca membrii asociatiei de proprietari sunt de acord, se aproba si un fond pentru repararea si imbunatatirea proprietatii comune. Comitetul executiv va pregati si va prezenta adunarii generale suma necesara pentru alimentarea acestui fond.

Bugetul anual va trebui sa fie adoptat prin votul majoritar al adunarii generale a asociatiei de proprietari.

Asociatia de proprietari isi va putea deschide cont la oricare unitate bancara sau filiala C.E.C.

Articolul 29.
Toti proprietarii de apartamente trebuie sa plateasca in avans cota ce le revine din bugetul pentru cheltuielile comune.

Plata se va face conform hotararii luate in adunarea generala.

Articolul 30.
Cu aprobarea data prin votul a 2/3 din numarul membrilor asociatiei de proprietari, poate fi perceputa o suma speciala, in afara cheltuielilor comune prevazute in buget, destinata achitarii cheltuielilor comune neprevazute, dar necesare. Astfel de sume se vor plati la termenele stabilite de adunarea generala a asociatiei de proprietari.

Articolul 31.
Asociatia de proprietari poate impune o penalizare pentru neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevazute, si a altor cheltuieli restante, oricarui proprietar care se va face vinovat de neplata acestora, timp de mai mult de 30 de zile de la termenul stabilit.

Asociatia de proprietari are dreptul de a actiona in justitie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, inclusiv cele neprevazute, timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.

Sentinta data in favoarea asociatiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusa in aplicare prin orice modalitate permisa de Codul de procedura civila, pentru acoperirea datoriilor.

SUS PENTRU ALTE LEGI

LEGE nr.1 din 11 ianuarie 2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 si ale Legii nr.169/1997

Textul actului publicat in M.Of. nr. 8/12 ian. 2000

 

CAPITOLUL I    Dispozitii generale

 

Articolul 1.

Persoanelor fizice si persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole si pentru terenurile forestiere, conform prevederilor Legea fondului funciar nr.18/1991, modificata si completata prin Legea 169/1997 si republicata, li se stabileste dreptul de proprietate in conditiile prevazute de prezenta lege.

 

Articolul 2.

(1) În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, daca acestea sunt libere.

(2) Drepturile dobandite cu respectarea prevederilor Legea fondului funciar nr.18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinte de proprietate, proces-verbal de punere in posesie sau titlu de proprietate, raman valabile fara nici o alta confirmare.

Articolul 3.
(1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice prevazute la art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, pentru diferenta dintre suprafata de 10 ha de familie si cea adusa in cooperativa agricola de productie sau preluata in orice mod de aceasta, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat, se face integral in localitatile in care exista suprafete de teren agricol constituite ca rezerva la dispozitia comisiei, potrivit art. 18 din aceeasi lege.

(2) În cazul in care in localitate nu exista suprafete de teren agricol pentru a satisface integral cererile, in conditiile alin. (1), reconstituirea dreptului de proprietate se va face si din suprafetele de teren agricol trecute in proprietatea comunei, a orasului sau a municipiului, conform art. 49 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, si, dupa caz, in situatiile in care prin hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile se constata nulitatea absoluta a unor titluri de proprietate, din terenurile agricole care trec in proprietatea privata a statului in baza unor astfel de hotarari.

(3) În situatia in care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral, in conditiile alin. (2), se vor acorda despagubiri pentru diferenta de teren neretrocedat.

(4) Despagubirile se vor acorda incepand cu suprafetele cele mai mici care nu pot fi retrocedate.

Articolul 4.
(1) Pentru terenurile din extravilanul localitatilor, foste proprietati ale persoanelor fizice, care au trecut in proprietatea statului in mod abuziv si se gasesc incluse in diverse amenajari hidrotehnice, de hidroamelioratii sau de alta natura, se restituie, in conditiile legii, fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora suprafete echivalente constituite din rezerva existenta la comisiile locale, iar in situatia in care aceste suprafete sunt insuficiente, din domeniul privat al statului, din aceeasi localitate. În localitatile in care compensarea nu este posibila se vor acorda despagubiri fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, in conditiile legii.

(2) În cazul in care lucrarile pentru care suprafata de teren a fost expropriata nu au fost executate sau se afla in stadiu de proiect, suprafata preluata se restituie, la cerere, fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora.

Articolul 5.
În cazul persoanelor fizice prevazute la art. 9 alin. (2) din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate in limita suprafetei de teren agricol de pana la 10 ha de familie si li s-a aplicat cota de reducere potrivit legii, iar aceasta cota a depasit procentul de 5%, la reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceasta cota li se aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 3 alin. (2)-(4) din prezenta lege.

Articolul 6.
(1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole, in conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orasenesti si municipale si cele judetene, constituite potrivit legii, vor verifica in mod riguros existenta actelor doveditoare prevazute la art. 9 alin. (5) din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, precum si pertinenta, verosimilitatea, autenticitatea si concludenta acestor acte, tinandu-se seama si de dispozitiile art. 11 alin. (1) si (2) din aceeasi lege.

(2) Dispozitiile art. 12 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, privind stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire, precum si dispozitiile procedurale prevazute la art. 51-59 din aceeasi lege se aplica in mod corespunzator la reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit prezentei legi.

(3) În situatia in care anumite suprafete sunt revendicate de doi cetateni, dintre care unul este fostul proprietar, caruia i s-a preluat terenul prin masurile abuzive aplicate in perioada anilor 1953-1959, si cel de al doilea, persoana careia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar in limita resurselor de teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul in natura ambilor solicitanti. În cazul in care resursele sunt insuficiente, se va atribui in natura terenul persoanei care detine actele de proprietate, iar cei care au fost improprietariti cu asemenea terenuri vor fi despagubiti in conditiile legii.

Articolul 7.
(1) Pentru terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate conform art. 3, 5 si 23 din prezenta lege, se va emite un titlu de proprietate suplimentar, daca persoanele in cauza au deja un titlu emis in conditiile Legea fondului funciar nr.18/1991.

(2) În cazul in care unor asemenea persoane nu li s-a emis inca nici un titlu de proprietate, se va emite un singur titlu de proprietate pentru intreaga suprafata rezultata atat din aplicarea Legea fondului funciar nr.18/1991, nemodificata, cat si din aplicarea prevederilor prezentei legi.

(3) Dispozitiile art. 13 alin. (3) din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, raman aplicabile.

CAPITOLUL II    Retrocedarea terenurilor agricole

Articolul 8.
Persoanelor fizice carora li s-a stabilit calitatea de actionar la societatile comerciale pe actiuni cu profil agricol sau piscicol, in temeiul art. 36 din Legea fondului funciar nr.18/1991, nemodificata, li se restituie in natura suprafete cu destinatie agricola sau piscicola de aceeasi calitate, pe baza documentelor care atesta fosta proprietate, in perimetrul acestor societati. Atribuirea efectiva a terenurilor se face in zona colinara pe vechile amplasamente, iar in zonele de campie pe vechile amplasamente daca nu sunt afectate exploatatiile agricole, proprietate publica si privata a statului, in unitatea lor.

Articolul 9.
(1) Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele si statiunile de cercetare, destinate cercetarii si producerii de seminte, de material saditor din categorii biologice superioare si de animale de rasa, apartin domeniului public si raman in administrarea acestora.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si terenurilor proprietate de stat folosite la data intrarii in vigoare a prezentei legi de unitatile de invatamant cu profil agricol sau silvic si care trec in administrarea acestora.

(3) Terenurile agricole proprietate de stat, care pe baza actelor doveditoare au constituit patrimoniul Academiei Romane, universitatilor si institutiilor de invatamant superior cu profil agricol, trec in proprietatea acestora.

Articolul 10.
Persoanelor fizice carora li s-au stabilit drepturi de creanta la institutele si statiunile de cercetare si productie agricola, precum si la regiile autonome cu profil agricol sau la societatile nationale cu profil agricol, potrivit prevederilor Legii nr. 46/1992, li se restituie suprafetele de teren agricol.

Articolul 11.
În toate cazurile societatile comerciale, institutele, statiunile de cercetare si productie agricola, precum si regiile autonome si societatile nationale cu profil agricol vor achita, in mod obligatoriu, drepturile in natura sau de creanta stabilite si prevazute in Legea nr. 48/1994.

Articolul 12.
(1) Consiliile comunale, orasenesti sau municipale din unitatile administrativ-teritoriale pe care se afla terenurile, impreuna cu oficiile de cadastru agricol si organizarea teritoriului vor delimita terenurile solicitate pe vechile amplasamente, daca acestea sunt libere de constructii, sau in sole situate in imediata apropiere a localitatilor, asigurandu-se accesul la lucrarile de hidroamelioratii, acolo unde ele exista.

(2) În cazul in care pe suprafetele retrocedate sunt amplasate lucrari de hidroamelioratii, proprietarii pusi in posesie sunt obligati sa asigure accesul si folosinta comuna pentru toti proprietarii, la intreaga capacitate a acestora.

(3) Persoanele fizice si persoanele juridice, care au dreptul de acces si de folosinta comuna la lucrarile si instalatiile de hidroamelioratii, sunt obligate sa exercite aceste drepturi cu buna-credinta, sa nu afecteze starea de folosinta normala si sa contribuie, proportional, la intretinerea si reparatia acestor lucrari si instalatii. Toti utilizatorii raspund solidar pentru daunele de orice fel aduse lucrarilor si instalatiilor in toate cazurile in care raspunderea nu poate fi individualizata.

(4) Procesul-verbal de delimitare, impreuna cu hotararea consiliului local vor fi supuse validarii comisiei judetene, care este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile de la primirea acestuia.

(5) Hotararea comisiei judetene si, respectiv, procesulverbal de delimitare si planul de situatie vor fi transmise societatilor comerciale, institutelor si statiunilor de cercetare si productie agricola, regiilor autonome si societatilor nationale cu profil agricol, precum si comisiilor locale, pentru a fi luate in considerare la intocmirea documentatiei necesare la stabilirea amplasamentelor potrivit legii, la punerea in posesie a titularilor, precum si la eliberarea titlurilor de proprietate.

(6) Împotriva hotararii comisiei judetene se poate face plangere la judecatoria in a carei raza teritoriala este situat terenul, in termen de 30 de zile de la comunicare.

(7) Operatiunile prevazute la alin. (5), inclusiv emiterea titlurilor de proprietate, se vor efectua in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Articolul 13.
Prefectul, in calitatea sa de presedinte al comisiei judetene, va intocmi si va inainta lunar Departamentului pentru Administratie Publica Locala un raport privind situatia aplicarii prevederilor legii, cu propuneri de masuri, inclusiv de atragere a raspunderii pentru primarii care impiedica in orice mod reconstituirea dreptului de proprietate in termenele si in conditiile stabilite de lege.

Articolul 14.
(1) Persoanelor fizice care au incheiat contracte de locatiune, in conditiile prevazute la art. 25 din Legea arendarii nr.16/1994, cu modificarile si completarile ulterioare, li se restituie in natura suprafetele de teren agricol prevazute in acele contracte.

(2) Dispozitiile art. 12 din prezenta lege se aplica in mod corespunzator.

Articolul 15.
(1) Persoanelor fizice prevazute la art. 37 si 38 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, carora li s-a stabilit calitatea de actionar, persoanelor fizice carora li s-au stabilit drepturi la institutele si statiunile de cercetare si productie agricola, la regiile autonome si la societatile nationale cu profil agricol, in conformitate cu prevederile Legii nr. 46/1992, precum si persoanelor fizice care au calitatea de locator, conform art. 25 din Legea arendarii nr.16/1994, cu modificarile si completarile ulterioare, li se reconstituie dreptul de proprietate pentru terenurile agricole si pentru diferenta dintre suprafata de 10 ha si cea avuta in proprietate, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat.

(2) Persoanelor prevazute la alin. (1) li se aplica dispozitiile art. 8 din prezenta lege, numai daca li s-a reconstituit prin hotarare a comisiei judetene dreptul de proprietate pentru diferenta de peste 10 ha de proprietar deposedat, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat.

Articolul 16.
(1) Persoanelor prevazute la art. 39 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietatea statului prin efectul Decretului nr.83/1949 si al oricaror acte normative de expropriere, sau, dupa caz, mostenitorilor acestora li se reconstituie dreptul de proprietate in natura, in limita suprafetei de teren trecute in proprietatea statului, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat, din suprafetele de teren aflate in patrimoniul societatilor comerciale pe actiuni cu profil agricol sau al altor societati comerciale care au in patrimoniu terenuri agricole ori, dupa caz, aflate in administrarea regiilor autonome si a societatilor nationale cu profil agricol, care isi au sediul in localitatea sau in localitatile in care s-a aflat terenul agricol trecut in proprietatea statului.

(2) În cazul in care terenurile agricole care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate se afla in administrarea institutelor si statiunilor de cercetare si productie agricola, restituirea in natura se face din suprafetele de teren agricol care vor fi delimitate pentru productie din terenurile proprietate privata a statului, prin hotarare a Guvernului.

Articolul 17.
În toate cazurile in care in patrimoniul unitatilor prevazute la art. 15 si 16 din prezenta lege nu exista suprafete de teren agricol pentru restituirea integrala a proprietatii, se vor acorda despagubiri pentru diferenta de teren neretrocedata.

Articolul 18.
(1) Terenurile agricole aflate in patrimoniul societatilor comerciale cu profil agricol si in administrarea regiilor autonome si a societatilor nationale cu profil agricol, dupa restituirea in natura in conformitate cu dispozitiile art. 8 si ale art. 14-16 din prezenta lege, raman proprietate privata a statului.

(2) Terenurile agricole prevazute la alin. (1) raman in continuare in exploatarea societatilor comerciale pe actiuni si a regiilor autonome si societatilor nationale cu profil agricol in patrimoniul carora se afla si se evidentiaza ca atare in cadastrul agricol.

Articolul 19.
Creantele actionarilor si locatorilor, ce urmeaza a fi incasate in baza Legii nr. 46/1992 si a Legii nr. 48/1994 se platesc si din veniturile realizate de acele societati sau din fonduri speciale create in urma privatizarii societatilor comerciale agricole. Valoarea ramasa a investitiilor facute pe terenurile restituite actionarilor sau locatorilor, precum si altor persoane indreptatite, in conformitate cu prezenta lege, se recupereaza de la acestia intr-o perioada de maximum 10 ani.

Articolul 20.
Prin lege speciala se stabilesc, pentru terenurile agricole ce constituie proprietate privata a statului, modalitatile de atribuire in folosinta ori in proprietatea familiilor tinere, specialistilor care lucreaza in agricultura din mediul rural, personalului didactic, veteranilor de razboi, prevazuti la art. V din Legea nr. 169/1997, sau altor categorii de persoane indreptatite, potrivit legii, precum si familiilor fara pamant.

Articolul 21.
Regimul juridic al terenurilor agricole, prevazut la art. 18 din prezenta lege, este aplicabil si societatilor comerciale care se constituie prin reorganizarea unor institute si statiuni de cercetare si productie agricola sau societatilor nationale care se constituie prin reorganizarea unor regii autonome cu profil agricol.

Articolul 22.
Reconstituirea dreptului de proprietate, punerea in posesie si eliberarea titlurilor de proprietate, in cazul persoanelor fizice prevazute la art. 8, art. 10 si art. 14-16 din prezenta lege, se fac de catre comisiile locale si comisiile judetene, in conformitate si in conditiile prevazute la art. 12 si la art. 51-59 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, in regulamentul de aplicare, precum si cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Articolul 23.
(1) Organele reprezentative ale unitatilor de cult, constituite pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, dobandesc prin reconstituire suprafete de teren agricol din fondul bisericesc al cultului caruia ii apartin, astfel:

a) centre eparhiale, pana la 100 ha;

b) protoierii, pana la 50 ha;

c) manastiri si schituri, pana la 50 ha;

d) parohii si filii, pana la 10 ha.

(2) Pentru persoanele juridice, unitati de cult recunoscute de lege, din mediul rural si din mediul urban, prevazute la alin. (1), sunt si raman aplicabile, de asemenea, dispozitiile art. 3 alin. (2)-(4) din prezenta lege.

(3) Liceelor cu profil agricol sau silvic si institutiilor publice de ocrotire a copiilor, care nu au primit teren agricol pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, li se restituie suprafetele de teren pe care le-au avut in proprietate.

(4) În conditiile prezentei legi unitatile de invatamant preuniversitar dobandesc, prin reconstituire, suprafete de teren agricol in limita celor pe care le-au avut in proprietate. Unitatilor de invatamant preuniversitar care nu au detinut in proprietate terenuri agricole li se atribuie in folosinta suprafete de teren agricol pana la 5 ha, din rezerva consiliilor locale.

CAPITOLUL III    Retrocedarea terenurilor forestiere

Articolul 24.
(1) Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenta dintre suprafata de un hectar de proprietar deposedat si cea avuta in proprietate, dar nu mai mult de 10 ha de proprietar deposedat, persoanelor fizice sau, dupa caz, mostenitorilor care au formulat cereri conform art. 45 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, se face pe vechile amplasamente.

(2) Se excepteaza de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente urmatoarele terenuri forestiere:

a) terenurile atribuite fostilor proprietari, cu respectarea prevederilor Legea fondului funciar nr.18/1991, nemodificata, pentru care s-au eliberat titluri de proprietate sau proceseverbale de punere in posesie;

b) terenurile pe care se afla sau sunt in curs de realizare constructii sau amenajari silvice, drumuri forestiere ori alte amenajari sau instalatii ori alte mijloace fixe;

c) terenurile pe care sunt instalate culturi forestiere experimentale, de lunga durata, aflate sub observatia Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice;

d) rezervatiile forestiere de seminte de importanta deosebita, plantaje, plantatii-mama de butasi si arboreturile surse de seminte din specii valoroase, inscrise in catalogul national al materialelor de reproducere admise in culturile silvice;

e) rezervatiile stiintifice, padurile - monumente ale naturii si alte arii strict protejate, constituite si declarate astfel potrivit legii;

f) padurile cu rol de protectie deosebita antierozionala si hidrologica;

g) terenurile defrisate total sau partial dupa data de 1 ianuarie 1990.

(3) Pentru cazurile prevazute la alin. (2) punerea in posesie se va face pe alte terenuri, situate in apropierea vechilor amplasamente.

(4) Unitatile si subunitatile silvice din subordinea Regiei Nationale a Padurilor, precum si ceilalti detinatori actuali ai terenurilor forestiere solicitate de fostii proprietari sau de mostenitorii lor vor delimita si vor pune la dispozitie comisiilor locale de aplicare a prevederilor prezentei legi suprafetele de teren pentru care s-a reconstituit si s-a validat dreptul de proprietate, pe categorii de detinatori prevazute in prezenta lege, in conditiile reglementate la alin. (1)-(3). Trecerea efectiva a terenurilor in proprietatea privata se va face cu ocazia punerii in posesie, potrivit prezentei legi.

(5) Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului va lua masuri ca fiecare ocol silvic sa delimiteze perimetrele cu terenuri ce vor constitui proprietatea privata a persoanelor fizice si juridice de celelalte suprafete de terenuri.

Articolul 25.
(1) Reconstituirea dreptului de proprietate si punerea in posesie a titularilor, in cazul terenurilor forestiere, precum si eliberarea titlurilor de proprietate se fac de comisiile locale si, respectiv, comisiile judetene, in conditiile si cu procedura stabilite in Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, in regulamentul aprobat prin Hotararea Guvernului nr.131/1991, republicat, si conform prezentei legi.

(2) Gospodarirea si exploatarea terenurilor forestiere, atribuite in conditiile art. 24 din prezenta lege, se fac in regim silvic, potrivit legii.

(3) Pentru persoanele prevazute la art. 24 alin. (1) din prezenta lege se va emite un titlu de proprietate suplimentar. Daca nu a fost emis inca un titlu de proprietate pentru suprafata de teren forestier de pana la un hectar de autor, se va emite un singur titlu pentru intreaga suprafata rezultata din aplicarea Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, si a prezentei legi.

(4) Dispozitiile art. 13 alin. (3) din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, si dispozitiile art. 6 din prezenta lege sunt si raman aplicabile.

Articolul 26.
(1) Fostilor membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera, composesorate, obsti de mosneni in devalmasie, obsti razesesti nedivizate, paduri graniceresti si alte forme asociative asimilate acestora, precum si mostenitorilor acestora, care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate in baza art. 46 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, li se va elibera un singur titlu de proprietate, cu mentiunea la titular: composesorat, obste de mosneni, obste de razesi, paduri graniceresti, alte asociatii si cu denumirea localitatii respective.

(2) Suprafata restituita formelor asociative nu poate depasi suprafata rezultata din aplicarea reformei agrare din anul 1921.

(3) Titlul de proprietate va fi insotit de o schita de amplasament a suprafetei de teren forestier care a apartinut composesoratului, obstii de mosneni, obstii de razesi etc., ce urmeaza a fi restituit, si de o anexa cuprinzand numele, prenumele si, cand este cazul, cotaparte ce i se cuvine fiecareia dintre persoanele prevazute la alin. (1), pe baza actelor care le atesta aceasta calitate si in limitele prevazute in aceste acte.

(4) Reconstituirea dreptului de proprietate, punerea in posesie si eliberarea titlurilor de proprietate se fac de comisiile locale, respectiv comisiile judetene, in a caror raza teritoriala sunt situate terenurile, potrivit dispozitiilor prezentei legi.

Articolul 27.
Exploatarea terenurilor forestiere prevazute la art. 26 din prezenta lege se face in conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislatia statului roman in perioada anilor 1921-1940.

Articolul 28.
(1) În vederea organizarii exploatarii terenurilor forestiere prevazute la art. 26 din prezenta lege si a determinarii responsabilitatilor cu privire la exploatarea lor, persoanele indreptatite se vor constitui, in baza acestei legi, in formele asociative initiale de composesorat, paduri graniceresti, devalmasie de mosneni, obsti nedivizate de razesi etc.

(2) În termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi un comitet ad-hoc va solicita judecatoriei in a carei raza teritoriala sunt situate terenurile, pe baza certificarii dreptului de proprietate sau de mostenire de catre comisiile locale, autorizarea formelor asociative de administrare si de exploatare a terenurilor forestiere.

(3) Comitetul ad-hoc va prezenta judecatoriei, o data cu cererea si cu certificatul eliberat de comisia locala, un statut autentificat de notarul public, in care se vor stabili structura acestora, organele de conducere, modul de exploatare a terenurilor forestiere, in conditiile legii, drepturile si obligatiile membrilor, raspunderi, sanctiuni, modul de dizolvare, precum si alte prevederi specifice.

(4) Prin hotarare judecatoreasca formele asociative de exploatare in comun, constituite in conditiile si cu respectarea regimului silvic prevazut de lege, dobandesc calitatea de persoana juridica. Hotararea judecatoreasca va fi inscrisa intr-un registru special tinut de judecatorie.

(5) Suprafetele forestiere aflate in proprietate comuna, conform naturii acestora, raman in proprietate indiviza pe toata durata existentei lor.

Articolul 29.
(1) În aplicarea prevederilor art. 47 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere si eliberarea titlului de proprietate se vor face pe numele parohiei, schitului, manastirii, institutiei de invatamant, indiferent de forma acesteia, in limita suprafetelor pe care le-au avut in proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent daca terenurile sunt situate pe raza mai multor localitati.

(2) Centrele eparhiale, parohiile, schiturile, manastirile, constituite pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, dobandesc, prin reconstituire, suprafete pana la limita de 30 ha din fondul bisericesc al cultului caruia ii apartin, recunoscut de lege, daca acesta a avut in proprietate terenuri forestiere in judetul in care a fost constituita parohia, schitul sau manastirea.

(3) Terenurile atribuite potrivit alin. (2) nu vor putea depasi, cumulat, suprafata avuta in proprietate de fondul bisericesc in judetul in care s-a constituit parohia, schitul sau manastirea care depune cerere pentru reconstituire.

(4) Comunele, orasele si municipiile, care au detinut in proprietate terenuri cu vegetatie forestiera, paduri, zavoaie, tufarisuri, fanete si pasuni impadurite, redobandesc, la cerere, proprietatea acestora, in limitele probate cu actele care atesta suprafetele solicitate in conditiile art. 9 alin. (3) din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata.

(5) În cazul cererilor formulate de consiliile locale, actele de reconstituire a dreptului de proprietate si eliberarea titlului de proprietate se vor face pe numele comunei, orasului sau al municipiului, ca persoane juridice, iar titlul se va inmana primarului.

CAPITOLUL IV    Dispozitii finale si tranzitorii

Articolul 30.
În aplicarea prevederilor Legea fondului funciar nr.18/1991, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 169/1997, cetatenii romani au aceleasi drepturi, indiferent daca la data inregistrarii cererii aveau domiciliul in tara sau in strainatate.

Articolul 31.
(1) Constructiile de orice fel, apartinand exploatatiilor agricole si care au fost trecute in proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949 pentru completarea unor dispozitii din Legea nr.187/1945, se restituie fostilor proprietari sau, dupa caz, mostenitorilor acestora.

(2) Constructiile de pe terenurile forestiere, care au facut parte din exploatatia forestiera la data trecerii in proprietatea statului, se restituie fostilor proprietari sau, dupa caz, mostenitorilor acestora.

(3) În cazul in care astfel de bunuri imobile nu mai exista, se vor acorda despagubiri.

Articolul 32.
(1) Persoanele fizice si persoanele juridice, prevazute la art. 10 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, au obligatia sa depuna declaratia pe propria raspundere in legatura cu suprafetele de teren atribuite potrivit legii sau, respectiv, detinute efectiv, in temeiul aceluiasi articol, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

(2) Prevederile art. 110 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, raman aplicabile.

Articolul 33.
Persoanele fizice si persoanele juridice, care nu au depus in termenul prevazut de Legea nr. 169/1997 cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, dupa caz, actele doveditoare, pot formula astfel de cereri si pot depune actele doveditoare in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Articolul 34.
Terenurile fara constructii neafectate de lucrari de investitii aprobate potrivit legii sau cu lucrari ce au fost deteriorate, distruse si nu mai prezinta nici o valoare de intrebuintare, preluate in orice mod, inclusiv cu titlu de donatie, considerate proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale prin aplicarea dispozitiilor Decretului nr. 712/1966 si ale altor acte normative speciale, se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, dupa caz.

Articolul 35.
(1) Punerea in posesie a persoanelor indreptatite sa primeasca in proprietate terenuri forestiere, potrivit prezentei legi, se va face numai dupa crearea in teritoriu a structurilor de control si de aplicare a regimului silvic si numai dupa promulgarea legilor privind contraventiile silvice, regimul silvic si administrarea fondului forestier proprietate privata si de stat, precum si statutul personalului silvic.

(2) Ocoalele silvice si actualii detinatori raspund de paza si protectia vegetatiei forestiere de pe terenurile solicitate de fostii proprietari pana la punerea in posesie in conditiile prevazute de prezenta lege.

Articolul 36.
Persoanelor fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin improprietarire, cu ocazia aplicarii Legii nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata li se vor acorda terenurile respective in limita suprafetelor disponibile.

Articolul 37.
Persoanelor fizice ale caror terenuri au intrat in componenta fostelor cooperative agricole de productie si, ca urmare a comasarilor, nu au primit drept de proprietate in conditiile Legea fondului funciar nr.18/1991 li se reconstituie dreptul de proprietate in conditiile prezentei legi, pe vechile amplasamente, in perimetrul societatilor comerciale cu capital de stat, daca acestea nu au fost atribuite in conformitate cu art. 2 alin. (1) din prezenta lege, iar in toate celelalte cazuri contrare sunt aplicabile prevederile art. 17 din prezenta lege.

Articolul 38.
Reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente in conditiile prezentei legi, cu interzicerea transferarii lor de catre comisiile prevazute la art. 6 alin. (1) din prezenta lege.

Articolul 39.
Prevederile art. 26-28 din prezenta lege se aplica in mod corespunzator si in cazul terenurilor agricole, pasunilor si fanetelor ce au apartinut formelor asociative care au detinut astfel de terenuri.

Articolul 40.
Pentru toate terenurile agricole si forestiere solicitate prin cereri intemeiate, aprobate de organele competente, inregistrate in termenele si cu procedura prevazute de Legea nr. 18/1991, modificata si completata prin Legea nr. 169/1997, care nu au putut fi retrocedate, precum si in situatiile in care fostii proprietari au optat pentru despagubiri, Guvernul va stabili prin hotarare modul de evaluare a terenurilor, sursele financiare si modalitatile de plata catre fostii proprietari, in termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Articolul 41.
Guvernul va modifica si va completa, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, regulamentul aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 131/1991, republicat.

 

SUS PENTRU ALTE LEGI